Cand vine vorba de pescuitul unor crapi de 2-4 kg, aproape toti ne putem da cu parerea despre modul cum ar putea fi capturati. Sa mai introducem insa cateva grade de dificultate, asa cum ne-au fost prezentate de catre un pescar pe forumul nostru:
– balta foarte mica, mai mult o groapa de balastiera;
– doar cativa crapi, probabil 4-5 bucati, nu se stie cum ajunsi acolo, cu greutati intre 2-5 kg;
– apa foarte limpede.
Suficient de dificil pentru un pescar? Pentru ca, in mod firesc (!), intrebarea a fost „cum sa-i prind?”.
Lasand la o parte subiectul punctual, care nu mi se pare o provocare etica, demna de un pasionat al acestui sport, aducand mai mult a „moartea caprioarei” dupa ce privesti frumusetea salbatica a oazei respective, o sa fac referire doar la modul generic in care se poate pescui in acest gen de conditii, adica balta salbatica, crapi salbatici (neobisnuiti cu prezenta si nada pescarilor) si apa foarte limpede.
Sunt cateva elemente/conditii ce definesc acest stil de pescuit, total diferit de cel cu care suntem obisnuiti pe aproape toate baltile de la noi.
Locul de pescuit
Primul, tinand cont si profitand totodata de limpezimea apei, este identificarea structurii baltii, a vegetatiei, a populatiei de peste, a zonelor de hranire, de stationare, de adapost si a traseelor de deplasare si nu in ultimul rand a tipului de hrana naturala existenta in habitat, atat in mediul acvatic, cat si pe maluri.
O alta conditie este camuflarea. Este esential sa gasim un loc de pescuit unde sa fim cat mai putin vizibili, cu pomi, arbusti sau vegetatie mai inalta sau o scobitura in mal in care sa ne camuflam. Din acest loc trebuie sa avem acces la zona de pescuit identificata anterior, astfel incat sa putem face lanseuri precise, cu amplitudine cat mai mica, pentru a nu speria pestii.
Stilurile de pescuit
In functie de dimensiunea baltiii si substrat, putem alege orice stil de pescuit la crap. In cazul unei suprafete suficient de mari, cu fundul curat, vom incerca cu lansetele de crap sau cu feederul. Daca insa, ca in cazul prezentat, balta este foarte mica sau pescuim pe un canal mai ingust, vom folosi evident un stil stationar: match sau bollognesa. Varga si rubesiana nu sunt recomandate din cauza vizibilitatii atunci cand sunt plasate deasupra apei, in lipsa existentei vegetatiei sau unor obstacole care sa le camufleze.
Un stil aparte pentru crap, care insa poate fi folosit cu succes in asemenea conditii, este fly fishingul, recomandat tocmai pe ape foarte limpezi, cu vegetatie submersa, cand crapii se bazeaza in egala masura si pe vaz in procurarea hranei.
Momeala si nada
Vom porni de la datele cunoscute – balta virgina si crapi putini si salbatici. Hrana naturala oferita de habitat este compusa in primul rand din moluste, racusori, daphnia (purici de balta), larve de chironomide, diverse alte tipuri de insecte si viermi cazuti in apa sau adusi de ploi, plante acvatice dar si seminte sau chiar fructe provenite de la vegetatia de pe mal. E firesc deci, ca prima optiune sa fie momeala naturala, rame, larve sau viermi. In cazul in care vom opta pentru un pescuit de suprafata, avem de asemenea variante, fie cu momeli plutitoare (ex. pelete, cereale expandate, etc.), fie cu momeli artificiale de tip fly fishing. In acest ultim caz, este indicat sa folosim momeli care simuleaza mai degraba insectele obisnuite pentru zona unei balti: imitatii de lacuste, furnici, larve, etc.
Ca nada, dupa acelasi model oferit de conditiile naturale, vom folosi viermusi, rame tocate, seminte diverse, pelete sau compusi de tip groundbait cu arome discrete si culori cat mai asemanatoare cu substratul, eventual in amestec cu pamant. Nadirea se va face punctual in zona identificata pentru pescuit, in cantitati mici, pentru a nu satura pestele si doar o singura data. Se poate repeta doar in cazul in care am observat pestii consumand nada fara sa atace montura. Nada se plaseaza cat mai discret posibil, eventual cu o prastie mica de mana, evitand plescaiala puternica. In cazul utilizarii lansetelor, este mai eficienta folosirea saculetilor solubili. Chiar si pentru pescuitul la suprafata, daca nu bate vantul ca sa deplaseze nada, se pot arunca cateva pelete plutitoare.
Daca toate masurile de precautie nu dau rezultate si pestii nu se apropie din precautie de locul ales, ne ramane totusi varianta pescuitului in momente cu vizibilitate redusa, intre apusul si rasaritul soarelui. Singura grija pe care trebuie sa o avem este linistea deplina, vibratiile miscarilor de pe mal (ca si a firului in apa) fiind foarte usor percepute de crapi.
Orice sugestii provenite din experienta personala in conditii asemanatoare, sunt intotdeauna binevenite, asa ca asteptam cu interes comentariile si completarile voastre. Fir intins!