De data asta nu e vorba despre un atelier sau vreo aventura pe maluri de ape, ci chiar de soarta pescuitului de competitie, de mocirla in care se zvarcoleste spasmodic, anual, orice inceput sau tentativa de organizare de lunga durata. Poate cu asta ne-am obisnuit, ne asteptam, unii cu siguranta savureaza „galagia” in lunga monotonie a iernii. Efectele insa, pe cat de multiple, pe atat sunt de dezastruoase si unele neasteptate. Sa o luam cu inceputul.
Care sunt cauzele?
Acestea tin in cea mai mare proportie, de natura umana, de ambitii, orgolii, rautate si… ei bine da, prostie (gradina Domnului e mare). Disputele se rezuma aproape exclusiv la campionate si la drepturile de organizare si la fel de exclusiv se poarta in cvasianonimat pe forumuri. Cand spun dispute inteleg cele mai abjecte, cele mai triviale exprimari pe care le poate suporta tastatura si monitorul. Din pacate spatiul virtual suporta oricat si deformeaza subiecte, caractere, relatii interumane, convergand puternic in viata reala.
Cine sunt „actorii”?
In primul rand sunt cele doua entitati care emit pretentii la detinerea controlului absolut al fenomenului in ansamblul sau, dincolo de limitele sportului de performanta, ma refer la AGVPS si FRPS. In al doi-lea rand, cateva categorii de …personaje. M-as feri sa-i numesc pe toti pescari in adevaratul sens al cuvantului. Oricum, o sa-i descriu pe scurt:
– Manipulatorii de opinie – de regula orgoliosii care nu accepta iesirea din pozitiile de forta si incearca prin orice mijloace sa-si impuna prezenta la actul decizional. In caz de esec, mai au varianta impiedicarii, a boicotarii oricarei forme de organizare, simuland sau stimuland de cele mai multe ori o noua initiativa, nefinalizata concret insa niciodata pana acum.
– Executantii – unii sunt adevarate mijloace de lupta psihologica, chiar instruiti profesional. Cativa au actiuni atat de virulente, fara nicio justificare logica, incat ma fac sa ma gandesc cateodata ca nu au legatura cu obiectul disputelor pescaresti ci servesc alte interese pe care nu le putem percepe la acest moment. Poate mentinerea starii de haos e scopul in sine, asa cum se procedeaza pe toate palierele in intreaga societate romaneasca.
– Prozelitii – dispusi sa sustina fara logica si argumente orice teorie, oricat de deformata, doar pentru ca e emisa de „seful” grupului caruia se simt apartenenti. Poate sunt categoria cea mai daunatoare, pentru ca rotunjesc de obicei cifra grupului cel mai agresiv si sunt dispusi, dand dovada de devotament, sa preia si chiar sa amplifice stilul injurios si violent de exprimare.
– Inertii – marea masa tacuta a pescarilor, care fara voia ei dar cu acceptul tacit prin lipsa de actiune, de interventie, de vointa in cele din urma, are cel mai mult de suferit. Ei au fost si vor fi in continuare cei ce vor accepta ceea ce se decide in numele lor. De obicei nimeni nu-i consulta. Sunt doar informati ca asa e cel mai bine pentru ei, ca s-a obtinut inca o mare victorie care ii va pune la adapost de marele rau care sa-r fi intamplat daca…
Pana aici am comentat doar jurnalistic, facand o scurta sinteza a fenomenului anual de extrasezon si sunt convins ca nu v-am spus nimic din ce nu stiati sau nu intuiati. Asadar am sa evit in acest articol sa comentez argumentele partilor si sa-mi dau cu parerea de partea cui e dreptatea si am sa va spun, ca membru fondator al clubului Carp Zone de data asta, care sunt efectele care incep sa macine vizibil intreg fenomenul sportiv competitional.
Voi porni de la exemplul concret al managerului clubului nostru care a purtat cateva runde de negocieri cu un sponsor, persoana apropiata lui de altfel, pentru sustinerea anului competitional viitor. S-a cazut de acord asupra sumei acoperitoare si urma incheierea contractului de sponsorizare. Surpriza insa! Asa cum procedeaza orice om care gestioneaza corect o afacere profitabila, omul, in necunostinta de cauza, a dat o cautare pe Google pentru o minima informare asupra gradului de expunere, si in general a fenomenului pescuitului competitional la crap. Cred ca va dati seama ce a putut citi. Rezultatul, cum va puteti inchpui, a fost radical. Omul a intrerupt orice fel de negociere si cu toata onestitatea, ne-a marturisit ca nu-si poate asocia sub nicio forma numele sau firma cu toata mocirla care este in pescuit.
Tragand linie, cam asta patesc toti, nu a fost o exceptie. Campionii nationali 2012 si 2013 au fost nevoiti sa bage mana adanc in buzunare sau sa umble cu caciula in mana dupa fiecare euro ca sa-si permita prezenta la CM, dupa deja eforturile financiare fara precedent din ultimele doua CN-uri. Cluburile care nu au finantare interna se confrunta cu aceeasi greutate in a gasi sponsori, pentru ca in loc sa ne putem mandri cu rezultate si competitii organizate ca la carte, cu multinationale ca sponsori strategici in CN, alaturi de care sa vrea oricine sa-si afiseze numele, noi ne prezentam cu troaca de laturi. Nici cei care au bussines-uri in domeniu nu ar trebui sa stea linistiti, pentru ca fara un numar cat mai mare de cluburi puternice, fara o dezvoltare competitionala reala ci dimpotriva, in regres, nici afacerilor n-are cum sa le surada viitorul. Cei care vor avea suficienta inteligenta vor actiona cu siguranta pentru normalizarea situatiei si iesirea din haosul actual la care s-a ajuns din cauza instabilitatii permanente a sistemului. Iarna-i lunga dar timpul e scurt. Cugetati!
