pharaoh scrie:
Sorin, ca o rugaminte personala, ai putea sa pui cateva poze de pe drum? Sa ne facem o idee cam cum se prezinta, desi ai fost destul de explicit
.
PS. Bidonul ala albastru vad ca e nelipsit in "arsenalul" pescarilor care vin in Delta. Am si eu si am mai vazut si la altii
Marius, cu parere de rau, de pe drum am fotografiat ce ai vazut la Ciatalchioi. In rest a fost un stres continuu in lupta cu gropile si pietroaiele, ori daca o luam pe drum de pamant, frica sa nu te ratacesti. Inchipuie-ti ca pe GPS nu aparea Chilia...Am ajuns undeva in camp unde singurul indiciu era soarele. Stiam ca trebuie sa o iau spre nord, am nimerit pe un drum mai bun decat asfaltul si, dupa vreo 20 km am iesit direct la ultimul post de control al politiei de frontiera din Chilia (noroc chior). La intoarcere iar ne-am ratacit, am luat la "talpa" un dig...pustietate totala. Nu aveai nici animale pe care sa le intrebi. Eram cu un ochi la punctele cardinale indicate de soare si cu alt ochi la indicatorul de benzina din rezervor. Am trecut pe langa multe cladiri ce pareau ferme in paragina, nici tipenie de om. La un moment dat vedem o turma de vite si zice Sebi : "uite parca e si un om" . Intradevar era un om parca scapat dintr-un lagar de concentrare, alaturi de o bicicleta (nu aia galbena). Ii spun lu' Sebi : "bag mana in foc ca e vreun aiurit, in pustietatea asta". "Ia intreaba-l daca e drumul spre Tulcea". Daca il intrebam de Paris, Londra ori New York era totuna. Mai mult decat Pardina, mana intinsa in zare si sanatate n-am aflat. Dar era suficient si atata. Apoi am inceput sa glumim : " daca-l intrebam de drumul spre Chilia tot asa ne indica?" sau "asta cu bicicleta a pornit de acu 100 de ani din prima localitate" etc. Dupa o vreme am coborat de pe dig, a urmat un lung drum de pamant si...in fine am ajuns la fix in Pardina.
In concluzie, drumul principal (soseaua) e la fel ca anii trecuti. Exceptie fac portiunile in care a fost rupt digul si autoritatile au facut eforturi (si acuma nu glumesc) sa repare ce a fost stricat. Ei, aici e putin dificil, dar am vazut si multe limuzine care au trecut (nu stiu cu ce avarii).Pana dupa Pardina nu ai ce iesi de pe "sosea", deoarece totul e inundat. Intre Pardina si Chilia sunt "n+1" drumuri de pamant, asa ca...la noroc.
Sper ca explicatiile scrise sa te satisfaca mai mult decat niste poze, pe care, prin ochii de artist sa le vezi ca pe o pictura gen : "Drum greu" ori "Car cu boi"
.
PS : Rupe-ne gura cu un bidon rosu
. Sau de ce nu cu bidonul galben : era prin septembrie 1956, aaaa, nuuuu prin octombrie, si madam Izbasanu...
.