Crestinesti...

[tavimai]

Daca numele de familie il mostenesti din tata-n fiu,numele de botez ramane la optiunea parintilor sau nasilor si e purtat ..de la tineretze,pan’ la batranetze..de cel (cea) care n-avea cum sa protesteze ,ca era cu suzeta-n gura si cu .ru-n scutece..Spre exemplu:
Azi,in piatza,ma-ntalnii cu nea Ionutz(73 ani) care de-abia isi tara sacosele dupa el…
Sau:Fusei ieri la priveghi si tanti Floricutza(75 ani) se ba.si de doo ori,cand cu aranjatu’ colacilor pe masa…ps/Ia uitati ce rezonanta are acest nume,ma-nfior de drag:Traian Basescu..Brand,adica…

Numa sa-ti fie nasu blindat!Ia masca de gaze !

[timer]

Cum reac vine asta?De multe ori, cand plingi,nimeni nu-ti vede lacrimile.... Cand esti ingrijorat,nimeni nu-ti simte durerea.... De multe ori,cind esti vesel,nimeni nu se uita la zimbetul tau.. Dar cind te b.e.s.h.i o data, toata lumea e pe faza..Concluzie:nu mai mancati fasole si iaurt!

[timer]

Operatiune de salvare de mare...risc...
Cei cu probleme cardiace,nu cititi!In muntzii Fagaras,la cabana Negoiu,e in curs de derulare, o operatiune de mare amploare...Disperatii sunt o mana de turisti,cazati la cabana mai sus amintita..Veni viitura si bloca drumu' forestier..Jale mare...Napastuitii vor fi imbarcati intr-un elicopter MI17 si vor ateriza ..neperturbati, pe stadionu din Porumbacu(lua-m-ar reacu), ca cica-ar fi localitate sigura...Revenim ,in cateva momente,cu doamna Corduneanu de la meteo,ce ne va explica cum e treaba cu ciclonurile tropicale,ploi bogate si varfuri de precipitatii...Relateaza de la fatza locului,timer ,elicopteristu' de serviciu...
ps/Io as fi ramas acolo cu dansa-n sus,ca hrana si apa au aia berechet(nu generalu')Pazea,ca vin viiturile!

[timer]

“Chiar daca se numara printre cele mai infame si blamabile fapte sociale, injuraturile au si un efect pozitiv pentru sanatatea noastra. In cadrul unui experiment facut de cercetatorii Univeristatii Keele, s-a descoperit ca injuraturile duc, de fapt, la diminuarea senzatiilor de durere si neputinta resimtite de oameni in momentele dramatice din viata lor.

Conform profesorului Richard Stephens, care a condus echipa de studiu, aceasta descoperire explica de ce injuraturile se regasesc in toate limbile si culturile lumii. Cercetatorii cred ca injuraturile au aparut odata cu dezvoltarea vorbitului, evoluand ca o metoda autentica, testata de timp, care sporea nivelul de agresivitate si scadea intensitatea durerii, pentru a le permite astfel oamenilor primitivi sa fuga sau sa riposteze violent atunci cand erau atacati de pradatori sau de clanurile dusmane.

“Totul tine, de fapt, de o reactie primara de genul Loveste si Fugi. In cazurile voluntarilor care au ales sa injure in timpul testarilor noastre, am observat, de asemenea, o crestere a ritmului cardiac. Prin urmare, este posibil ca acest tip de reactie-raspuns sa duca la cresterea nivelului de agresivitate al primilor oameni. A fost confirmat anterior faptul ca o agresivitate sporita reduce sensibilitatea oamenilor la durerea fizica, de unde reiese clar ca injuraturile au aparut ca o necesitate, propagandu-se astfel de-a lungul timpului” declara in continuare profesorul Stephens. Oamenii de stiinta au fost initial surprinsi de rezultatul studiului – unul contrar asteptarilor, deoarece majoritatea psihologilor din lume considerau injuraturile nimic altceva decat un sindrom modern al”catastrofismului” de care sufera majoritatea oamenilor atunci cand nu sunt capabili sa depaseasca momentele critice care apar in viata. Profesorul Stephens afirma ca injuraturile sunt insa o expresie a limbajului emotional, devenind odata cu trecerea timpului un fenomen lingvistic international.“Ideea acestui studiu mi-a venit in momentul in care sotia mea a nascut-o pe fiica noastra si, aflandu-se in mijlocul travaliului, a inceput sa injure in mod oribil. Doctorii m-au asigurat ca nu este nimic anormal aici, multe femei injurand copios din cauza durerilor nasterii” adauga cercetatorul britanic.”

ps/Si la durerile de dinti,as mai adauga io(printre altele,dealtfel) Sursa:descopera.ro

[tavimai]

“Chiar daca se numara printre cele mai infame si blamabile fapte sociale, injuraturile au si un efect pozitiv pentru sanatatea noastra. In cadrul unui experiment facut de cercetatorii Univeristatii Keele, s-a descoperit ca injuraturile duc, de fapt, la diminuarea senzatiilor de durere si neputinta resimtite de oameni in momentele dramatice din viata lor.

Conform profesorului Richard Stephens, care a condus echipa de studiu, aceasta descoperire explica de ce injuraturile se regasesc in toate limbile si culturile lumii. Cercetatorii cred ca injuraturile au aparut odata cu dezvoltarea vorbitului, evoluand ca o metoda autentica, testata de timp, care sporea nivelul de agresivitate si scadea intensitatea durerii, pentru a le permite astfel oamenilor primitivi sa fuga sau sa riposteze violent atunci cand erau atacati de pradatori sau de clanurile dusmane.

“Totul tine, de fapt, de o reactie primara de genul Loveste si Fugi. In cazurile voluntarilor care au ales sa injure in timpul testarilor noastre, am observat, de asemenea, o crestere a ritmului cardiac. Prin urmare, este posibil ca acest tip de reactie-raspuns sa duca la cresterea nivelului de agresivitate al primilor oameni. A fost confirmat anterior faptul ca o agresivitate sporita reduce sensibilitatea oamenilor la durerea fizica, de unde reiese clar ca injuraturile au aparut ca o necesitate, propagandu-se astfel de-a lungul timpului” declara in continuare profesorul Stephens. Oamenii de stiinta au fost initial surprinsi de rezultatul studiului – unul contrar asteptarilor, deoarece majoritatea psihologilor din lume considerau injuraturile nimic altceva decat un sindrom modern al”catastrofismului” de care sufera majoritatea oamenilor atunci cand nu sunt capabili sa depaseasca momentele critice care apar in viata. Profesorul Stephens afirma ca injuraturile sunt insa o expresie a limbajului emotional, devenind odata cu trecerea timpului un fenomen lingvistic international.“Ideea acestui studiu mi-a venit in momentul in care sotia mea a nascut-o pe fiica noastra si, aflandu-se in mijlocul travaliului, a inceput sa injure in mod oribil. Doctorii m-au asigurat ca nu este nimic anormal aici, multe femei injurand copios din cauza durerilor nasterii” adauga cercetatorul britanic.”
http://www.youtube.com/watch?v=C4PolAobNEM
ps/Si la durerile de dinti,as mai adauga io(printre altele,dealtfel) Sursa:descopera.ro

De dreac dar si de sfinti,
Si uneori chiar de parinti,
Papagalul tot injura,
Numai goz scoate din gura !

[tavimai]

[quote="timer"]

Si...numai "crestinesti" nu-s !

[timer]

Ravasitu' lu Traian...
Mare paranghelie,mare,pe izlazu' din Costesti..Cu miei la protzap,beuturi scumpe,manele si masini bengoase.Ca doar o data vine presedintele ales si prima doamna,de pomina sa fie.
-Fah,Scumpatateo,traiti-ar viata ta si-a copilasilor mei,ii pusasi,fah,lu' Mercedesa mahmudelele la gat?Ca azi e cea mai mare zi a tiganilor din toata lumea asta si, sa 'nebunesc poate pe viatza mea,auzai io la urechile mele ,ca vine si sefu' al mare cu doamna sa ne vaza cum ne petrecem noi,tzaganii..
-Vandame,bahtale,mancati-as zorzonu' tau,le pusai de-azinoapte...
-Hauarde fah,hai mai repede ca,ete, veni si regele cu Mondialu'...Sa-ti dai ,fah,cu Dior ca sa mirosi a crizantema si-a zana craieselor,ca poa te pupa doamna a mare la glanda...

[timer]

Terapie anti-stress
..........................
Mai sunt luni in calindar,
De-i pustiu in pozonar...
Cand te uiti lung la chimir,
Parc-ai fi lovit la...mir.

Tragi linii la socotit
Si te-apuci de carcotit..
Cu cat bibilesti mai tare,
Cu atat chinu-i mai mare...

Nici nu faci mare scofala,
Ca nu-ti da la socoteala...
Poti sa-i faci si din condei,
Tot s-au dus... puii de lei...

Te intrebi,te uiti la punga
Si-ai privirea tot in dunga:
"Unde r.e.a.c.u. am gresit,
De-am ramas asa b.e.lit?"

Pai decat sa fac ..abac,
Nu-i mai bine sa ma .ac?
Ca atunci te linistesti,
Tragi b.as.ini si chibzuiesti..

[timer]

Vulpea in democratie-prelucrare versificata banc
................................................................
Un vultur se tot rotea,
Cu lupinguri se falea..
O vulpe,cam jigarita,
Intreba,pe drept,uimita:
-Vulture,tu ma lesini,
Prea te zbengui printre pini!
-Vulpeo,o sa-ti spun doar tie
Traim in democratie!
Baga vulpea-n scafarlie
Si-o porni pe cararuie...
Prin padurea democrata,
Sa o faca si ea...lata.
Si-alerga prin luminis,
De nebuna-n zmeuris...
Un urs,cu blana mai noua,
Cu ceva freamat la oua,
O vazu cu cracii-n sus
Si-i zise ,binedispus:
-Ce-ai cumatra,nebunisi,
Faci asa ,ca naparlisi?
-Nu-i,martine,nebunie
Ma simt in democratie...
-Asa ,vulpeo,bine zici
Vin la taica,in ca.r.ici!
Si-o lua ursu-n mataranga,
Pe o luna,sa-i ajunga...
Pleca vulpea rupta-n sale
Si-o croi iar pe carare...
Intalni iar vulturasul
Ce zbura la fel,pizmasul...
-Vulture,vai mama mea
Ma prinse ursu-n valcea...
Ma propti pe supt o creaca
Si ma "tzesala"o leaca...
-Vulpeo,vulpeo,bleaga mea
Proasta mica,de valcea...
Ti-o repet,doar ti-am mai spus,
Democratie-i doar SUS...
JOS,la baza,la bobor
DOAR,f..u.t..a.i facut cu spor...

[timer]

Coada ursului?
................................
Un urs,ferchezuit,pe o carare,
Isi etala burtica si jeep-ul din dotare...
Doar ce iesise din barlogul sau penthouse,
Pentru a sa ursoaica,dorind un ..mic adaos...
Si se spunea-n padure ca nu era "parlit"
Far' de ursoaica,miere si cu un cont palit..
Era ,pe drept cuvant,un urs cu stare,
Ce-avea un stup cu mii de-albine lucratoare..Dar ,ca un urs "coclit",din marea sa avere,
Lasa la roi si matca ,numa un botz de miere...Asa ca niste albine statura-n grup la sfat
Si hotarara-n graba sa fac-un sindicat...
Dupa ce zumzaira,satule peste cap,
Alesera un trantor,ca sef,mai tare-n ac..
Mergand pe cea carare,matahalosul trup,
Atinse din greseala,nemultumitul stup...Si cum viatza padurii ,nu-i fara de cusur,
Se pomeni c-o ntepatura,taman,pe propiul .cu.r...
Cu-n singur ac in blana si cu efecte ..ioc,
Nici nu-l duru in b.u.c.a,ii falfai un floc...
ps/Albinele-au ramas,mai toate,tot pe ..drum..
Privesc,una la alta si bazaie si-acum....

[timer]

Ca d-aia zic...Am trecut pragul medicului estetician.Intai mi-au facut analiza de coagulare la buza..Mi-au injectat niste atractant crap-expert, ca cica numai asa vin pestii la momeala...Cu buzele am mai incercat o data, da' s-a resorbit... Acu,sunt la refacere de buze,ca cand ma uit la ele,ma apuca depresia...Va pup,cu buzele mele cele noi,siliconate...

[timer]

Trei iezi cucuietzi,
Usa mamii descuietzi,
Ca mama v-aduce voua,
De la Cotro veste noua!

"Ce ne-aduci,mama capritza
Pupa-te-am pe-a ta guritza?"
Intrebara-n grup,vioi
Iezisorii cei de soi!

"Iar scot asu ,dragii mei,
Chiar daca va dati voi zmei!
Sa nu va puneti cu mine,
Ca ce spun ,asa ramane!"

Eu vin acum de la sfat
Cu berbecii mei din sat!
Io merg dupa al meu crez,
Acu' doar va ...s.u.g.-erez..


Da, mamica,stam cuminti
Dar rugam sa nu ne minti!
Si nu-i maica precum crezi',
Nu vrem sa ne-o su.ge-rezi...
Noi doream s-avem in tzarc,
Ied de ied ,nu ciupalac!

Nu va mint,copiii mei
Eu cuget cu mult temei!
Nu mai am in calcaiesi
Nici sare, nici malaiesi!

[timer]

Virusul FNF-VPT-6 ,mai al reacu ca H1N1
...............................
Aviara fu pricina
Si-aparu,vai, si porcina...
Daca,cumva,voi cititzi,
Punetzi plus si socotitzi...
Va avea si s.u.l.a gripa,
Vine sigur,da ' nu-n pripa..
Asta-i din cea mai a reacu,
Ca nu stii, care-i e leacu'...
Musai tre sa dai cu zaru',
Ai dat tzutz,nu merge caru'...
Fara de antrenament,
Nu mai urci in clasament...
FNF-VPT-6,
In final,rotzile-s roase...
ps/VPT-vremea aleia trece

[timer]

Haine de sărbătoare îmbrăcă Băileştiul. Şi, cu alai mare, sărbători sâmbătă şi duminică Festivalul Zaibărului şi al Prazului.

„Lume, lumeee!! Veniţi câţi puteţi la Căminul Culturaaal! Şi la piaţăă, şi la masăă, şi la nea Mărin acasăăăă!!! Avem praz, avem pastramă, avem zaibăr şi tocanăăăă!!“. Nici nu se înmuie bine gerul nopţii de brumărel, şi juveţii, primeniţi în costume populare, cu căciulile de miel pe creştet şi tobele sprijinite de pântecele hămesite, porniră cu dimineaţa-n cap să dea de ştire băileştenilor. Din casă-n bloc şi din stradă-n uliţă, toată suflarea Băileştiului află vestea cea mare: se porni, neică, Festivalul Zaibărului şi al Prazului!

Bucate de toamnă, numai bune cu zaibăr

După o sâmbătă (prima zi a festivalului) dezmorţită de cântece populare şi de praz îmbucat în turtă de mălai, duminica (a doua şi ultima zi) începu aşa cum îi stă bine olteanului gospodar: cu o raită pe la piaţă. Aci, ce să vezi?! Toată bogăţia toamnei fu aşternută îmbietor sub nasul muşteriilor flămânzi, de nici nu ştiau ce să aleagă. Bucatele fură chipeş aranjate, după producători: clasa a IX-a, a X-a, a XI-a şi a XII-a, toate purtând litere ale alfabetului şi aparţinând Grupului Şcolar „Ştefan Anghel“ din Băileşti. Curajoşi, negustorii la început de carieră oferiră preţ de saftea. Nu mai puţin îndrăzneţi, clienţii traseră olteneşte de preţ şi-şi târguiră de-ale gurii. O codană cu maramă şi tufănele prinse-n păr pofti lumea zâmbind căprui: „Luaţi, domnilor, zăibărelu'!“. De alături, suratele îi ţinură isonul, strigându-şi marfa cu dulceaţă: funii de ceapă, legături de ardei iute, fripturi de porc, de oaie şi găină ori sarmale-n foi de viţă. Ici ridichii la un leu kilu', colo borcane cu murături, dincoace porumb fiert, dovleci, gutui, iar dincolo cârnaţi ori făsui bătut cu ceapă şi cu pâine coaptă-n vatră.
Din mulţime, nea Siminel Berbecaru ieşi primul. Semeţ în iţarii strânşi la brâu cu sfoară, bătrânul plecat deja pe 90 de ani gândi că-şi luă de-ajuns de la târg. „Ete, fusăi şi io la piaţă. Luai nişte praz ş-o turtă.
Mi-ajung până mâine“, zâmbi moşul ştirb, cu anii strânşi în cute adânci sub ochi. Din plasa de rafie, nea Siminel mai scoase şi-o sticlă de doi litri. „Ete, şi nişte zăibărel. C-aşa m-am ţinut pe picioare o viaţă: două-trei păhăruţe pe zi, ba poate chiar patru, îmi dau tinereţe la inimă. Am venit eu de la Volga pe jos...“.

Acasă la nea Mărin

În vreme ce juveţii asmuţiră clienţii pe tarabele îngreunate de bucatele din piaţă, doi kilometri mai departe se sfinţi zaibărul. Chiar la el acasă - pe bătătura lui nea Mărin.
În curtea Casei memoriale a actorului Amza Pelea, sub corturi împodobite cu covoare olteneşti şi ştiuleţi de porumb, ulcioarele şi sticlele cu vin purtând chipul îndrăgitului personaj îşi primiră sfânta binecuvântare, flancate de platouri cu colivă, tăvi cu gogoşi şi castroane cu nuci. Pe undeva pe la marginea mulţimii, câţiva musafiri putură observa un chip familiar: trecut de 60 de ani, un bărbat înalt, cu trăsături puternice, aducea bine cu marele actor. Iar dacă-l întreba cineva, băileşteanul răspundea pe loc: „Heee, mi s-a mai spus că semăn cu nea Mărin. Dar eu nu sunt decât administratorul muzeului, Lazăr Chirea, zis Perişoreanu. Şi vecinul lu' domnu' Amza, că am cumpărat jumătate din casă pe vremea când trăia“.
În vremea asta, oaspeţi veniţi din toate colţurile ţării - şi nu numai - putură intra în casa cu pridvor, să cunoască crâmpeie din viaţa actorului. „Uite, fată, la perdele, sunt din pânză ca la noi, ţăsută-n război. Şi ştergarele puse la oglinzi, şi covoarăle pe părete... urcioarăle şi izmenele iară ţăsute... ete brâu', şi cămeşile, şi furca, ete şi ciacâru', şi totirlea şi căpisterea...“. Îmbujorate de emoţie, Violeta şi Iulia Petrova şi Ligia Florova se mutară dintr-un colţ în altul, descifrând obiceiurile olteneşti, atât de bine asemănate cu ale lor - ale românilor de peste Dunăre, de la Vidin.

Reţete culinare să meargă cu praz

Alaiul porni din nou, în trăsuri gătite cu funde roşii şi clopoţei şi strigăte de bucurie, slobozite de la zaibărul abia sfinţit. În jurul prânzului cel mic, se opri în parcul central al Băileştiului, tocmai unde petrecerea era în toi. Rânduite frumos pe două laturi, corturile producătorilor de mâncăruri olteneşti prinseră pe loc a îmbia poporul să aleagă. Dificilă încercare, având în vedere că participanţii fuseseră aleşi pe sprânceană! Să fie tocana de Bulzeşti, coaptă în dovleac, cu turta de mălai şi zaibăr autohton, toate vegheate straşnic de însuşi „nepotul“ lui Sucă - o păpuşă construită din cornul programului „Laptele şi cornul“, cu urechi din gogoşar, nas de morcov, ochi din boabe de piper şi haine din frunză de viţă? Ori tochitura de oaie, pregătită la ceaun de însuşi bucătarul-şef Cornel Stănescu, după reţeta proprie: „Se toacă oaia mărunt, se pune în tuci cu ulei, vin alb şi apă, se adaugă sare, piper, foi de dafin, cimbru, ardei, ceapă şi roşii bine coapte; se fierbe până scade şi se serveşte cu mămăliguţă caldă, aburindă“?. Sau să-i dăm crezare paharnicului Marian Pistriţu, care, între două sticle umplute cu zaibăr şi înfundate cu cocean, laudă tocana băileşteană de carne de oaie, mâncată rece, cu brânză şi praz şi udată cu zaibăr? Până să hotărască oltenii ce le merge mai bine la inimă, trecură prin papilele gustative bucatele preparate de românii din Vidin: păstaii uscaţi şi umpluţi cu fasole şi praz, peştele popişori şi făsuiul cu usturoi. Ori pe cele pregătite de românii macedoneni: lutiţa de pui, cu carnea prăjită şi amestecată cu roşii coapte sfărâmate, usturoi şi ulei, înăbuşită ca o saramură şi servită cu ardei copţi şi turtiţă.

Oltenii au cinstit, politica a zâmbit

Dar petrecerea nu-i deplină fără lăutari! Dincolo de grătarele fumegânde şi comisia de degustare jurizând zaibărul cel mai vârtos, nenumărate ansambluri folclorice, din diferite zone ale ţării, încing tălpile băileştenilor străpunşi de frigul năpraznic al lui octombrie. Printre spectatori, Nicolina Fâlfan prinse a frământa ţărâna îngheţată, cu ochii sclipind de veselie.
„I-auzi! Ungurica oltenească cine-o joacă să trăiască!... Ia, rustemu'... Heeee, ce mai jucam şi io când eram tânără, de-atunci le ştiu pe toate!... I-auzi acu': doi, trei, trei păzăşte! Aşa, băiatu', aşa, mânca-ţ-aş picioarele tale, zii cu căluşu'!... Acu', după joc, mă duc să iau nişte mititei, că zăibărelu' nu merge pe chelea goală“, râse Nicolina cu poftă, luând-o în pas straşnic spre corturile îmbietoare. "
ps/As mai adauga io:
Veniti, bre, la Bailesti,
Sa beti vinuri oltenesti..
In oras, la nea Marin,
Sa-nchinati pahar de vin…

Zaibar, vin de buturuga,
Din ala de viatza lunga..
Facut de la mama lui,
In inima targului…

Ca sa mearga, dupa caz,
Veti servi si-al nostru praz..
Chit ca unii ne-or clama,
Mai plusam si c-o sarma…

Si ca sa ne luati in seama,
Va-mbiem si c-o pastrama…
Zaibaru-i ca si o floare,
Cu buchet si cu savoare…

[Qnyx]

Extraordinar ! felicitarile mele dom' Colonel. E bine cunoscut ca nu se pot reduce trasaturile diverse ale unei culturi la una singura dar se pare ca dumneavoastra ne infirmati acest lucru tocmai prin veleitatile oratorice deosebite de care dati dovada. Asa cum spunea Voltaire intr-un articol din din "Dictionarul Filozofic" :

Ceea ce se numeste spirit e cand o comparatie noua, cand o aluzie fina; aici e iluzia creata de de un cuvant cuvant pe care-l infatisezi cu un inteles, dar il concepi cu un altul; colo e un raport delicat intre doua mai putin obisnuite; e o metafora rara; e cautarea a ceea ce un obiect nu-ti arata de la prima vedere, dar care se gaseste intr-adevar intr-insul; e arta de imbina doua lucruri indepartate sau de a diviza doua lucruri ce par sa se uneasca sau de a le opune unul altuia; e arta de a-ti spune doar pe jumatate gandul, pentru a lasa sa fie ghicit. In sfarsit, v-as mai vorbi despre toate celelalte moduri de a dovedi spirit, de as avea si eu mai mult....

Inca o data felicitari pentru articol !