mardare scrie:In acelasi mod se prepara si cinepa. Nu uitati sa o folositi !
Nu uitam Cornele
Semintele amintite pana acum sunt usor de pus pe o montura cu fir de par, iar uneori pe carlig. Cele care urmeaza sunt pentru nadire in masa. Pot fi folosite si ca momeala, dar aveti grija la echilibrarea carligului, fiindca momeala trebuie sa aiba o miscare naturala.
CANEPA (hemp). Nada mea preferata, fara de care m-as simti pierdut. Canepa este nada pe care am folosit-o mai mult decat orice altceva. Crapii sunt innebuniti dupa ea. E atat de buna, incat prinde peste indiferent ce-i faci. Fie ca o folosesti imediat ce ai scos-o din oala, cat e inca fierbinte, fie ca o lasi pana incepe sa intre in fermentatie, fie ca o combini cu diversi aditivi, cum ar fi curry sau boia sau ton etc. Se gaseste sub doua forme – mare si mica. Si aici, ca si la alunele tigrate, o prefer pe cea mica. Nu toata canepa e de aceeasi calitate, merita sa cautati o canepa superioara. Motivul e foarte simplu: crapii fac si ei diferenta!
Cu cat canepa e mai buna, cu atat se va desface mai repede la fiert. Dupa ce am fiert-o, o las sa se raceasca si o congelez. Am constatat ca, atunci cand se dezgheata, atractia naturala pe care o elibereaza in apa e si mai mare.
HRISCA (buckwheat). Seminte de culoare neagra, cu laturi usor drepte si ceva mai mari decat canepa. Dupa fierbere, se sparg si dau la iveala un miez alb, exact ca la canepa. O nada utila pe lacurile cu crapi educati, care sunt deja familiarizati cu majoritatea nadelor. Seamana putin cu melcisorii de apa.
Grau in stare cruda si preparata
MAZARICHE (tares). Alta nada aflata printre preferatele mele. Exceptionala acolo unde pestele a fost bombardat cu canepa si ai impresia ca a ajuns sa se teama de ea. Are o aroma naturala puternica si foarte placuta, pe care crapul o asociaza imediat cu hrana. E departe de a fi o nada la moda, dar inca n-am cunoscut crap caruia sa nu-i placa. Avand o culoare inchisa, poate fi folosita in margine, cand vrei ca alti pescari sa nu bage de seama. Asta e o problema cu multe nade. Nadesti un loc langa mal, pestele incepe sa raspunda si te trezesti ca toata lumea stie ce faci, fiindca iti vede nada. Uneori, un pic de smecherie nu strica.
GRAU (wheat). Graul imi place grozav, este prima nada cu care am reusit sa prind crap iarna pe raul Trent, in anii 80. Porumb dulce pescuit pe un pat de grau a fost o metoda care a functionat de la bun inceput. Boiliesurile ramaneau neatinse – in schimb pasta de boilies mergea. Imi place sa adaug o aroma graului, dar nu e neaparat necesar. Este o nada foarte utila daca ai un buget limitat. Poate fi aromata sau colorata in orice fel.
CRUPE (groats). Crupele pot fi de ovaz, de grau etc. Pregatirea lor este minima. Nu au nevoie de inmuiere. Se pun la fiert, se fierb la foc mic pentru scurt timp, se iau de pe foc si sunt gata de folosire. Lasate sa stea cateva zile inaintea partidei, produc un efect puternic de nor in coloana de apa. Se cunosc mai multi crapi mari care s-au predat in fata unor nade pescuite pe un pat de crupe.
SEMINTE DARI (dari seed). Sunt de doua feluri: rosii (mai ieftine) si albe (mai scumpe). Le-am folosit intotdeauna amestecate in proportii egale si imi place sa le las la muiat cel putin o saptamana, ca sa capete o aroma foarte speciala, ca de branza. Alta nada pe care nimeni n-o mai baga in seama, desi e foarte prezenta in amestecurile de seminte mici pe care toata lumea le cumpara. Asa ca se prind mai multi crapi cu seminte dari decat va imaginati.
AMESTECURI DE SEMINTE MICI. Sunt foarte populare. Unii le cumpara gata facute, eu prefer sa mi le fac singur cu seminte despre care stiu ca prind. Mai multe firme au propriile lor versiuni comerciale. Precursorul tuturor este celebrul Partiblend de la Hinders.
Crupe in stare cruda si preparata
CONCLUZII
Cu multi ani in urma, am descoperit atractia crapilor pentru amestecurile de seminte. Astazi, cand fac paturi de nada, rareori mai dau cu un singur fel, de obicei am mai multe. Doar cand arunc cateva prastii peste momeala, la pescuitul mobil, lucrez cu o singura nada.
Imi place ca aceste amestecuri sa includa seminte si alune de diverse marimi, cu diverse texturi si culori. Faptul ca pestelui ii sunt oferite laolalta il incurajeaza intr-o oarecare masura sa renunte la prudenta si sa guste din fiecare. Si stim cu totii ca, odata ce se aseaza la masa, crapii ajung sa manance pe saturate si iau tot ce gasesc, pana curata locul.
Multe amestecuri de seminte au o glazura fina de ulei de anason, ceea ce le da o aroma speciala. Amestecurile se pot face, insa, si fara anason, pentru cei ce le prefera neutre. Alta caracteristica importanta a amestecurilor de seminte e culoarea. Unele sunt destul de viu colorate, avand multe seminte deschise, cum ar fi mei sau dari alb. Daca pestele se sperie de ele, ceea ce se poate intampla pe anumite ape limpezi si cu pesti educati, trecerea la un amestec de seminte de culoare inchisa rezolva problema.
Amestec de seminte mici in stare cruda si preparata
Cantitatea de seminte folosita ca nada merita si ea o mentiune. Sunt lacuri pe care s-a ajuns sa se dea cantitati ridicol de mari de seminte, tocmai pentru ca sunt ieftine. Inainte sa le turnati in balta cu sacii, ganditi-va ca un peste care sta pe un pat gros de seminte se satura fara sa se miste. Nu are nevoie sa se deplaseze ca sa mai ia o gura de nada si ca atare practic il descurajezi sa culeaga montura si sa se intepe cand intinde forfacul. Cand crapii nu sunt pusi in situatia sa rascoleasca substratul ca sa gaseasca si ultima boaba, au tot timpul sa-si dea seama ca ultima inghititura pe care au luat-o avea ceva suspect si sa o scuipe.
Inainte de a incheia, repet ideea cu care am inceput. Majoritatea pescarilor nu valorifica la maxim potentialul semintelor, pentru ca le folosesc doar ca nada, nu si ca momeala. Pe firul de par au boilies. Boiliesurile nu sunt, insa, cel mai bun mod de a exploata avantajele pescuitului cu seminte. Mai degraba aruncati cateva bile ca nada, alaturi de restul semintelor, dar in montura puneti tot seminte.
Bun, e clar ca pestii vor pierde in greutate daca toata lumea da cu seminte in sezonul cald. Dar stiti ceva? Pescuitul in sezonul rece va fi mult mai bun daca peste vara crapii s-au hranit cu seminte in loc sa se indoape cu bile si pelete pe baza de faina de peste si debordand de uleiuri. De cand e cresterea in greutate cel mai avantajos lucru? Care oameni sunt mai dinamici si mai sanatosi – cei subtiri sau cei grasi?
Semintele sunt o nada foarte indicata pe canicula.
Linia de demarcatie intre nada oarecare si cea foarte buna este extrem de subtire si nu se vede cu ochiul liber. La nivel olfactiv, pescarul care miroase nada nu simte deosebirea. De exemplu, puneti putina sare in seminte in timp ce fierb si veti obtine o nada cu un alt gust decat aceeasi nada, dar fara sare. Mirosul, in schimb, va fi acelasi.
Traducere de Vlad Pavlovici