Nume: romgrup
Nume utilizator pe siteul infopescar: Lucky
Sfaturi utile in fabricarea boiliesurilor
Oricare pescar de crap care a pescuit macar o singura data cu boilies si daca a si reusit sa puna in valoare aceste bile magice si aici ma refer ca a si prins cu ele mai mult ca sigur, interesul sau pentru aceste boiliesuri a crescut de la ozi la alta,de la o partida la alta .Multi se opresc atunci cand gasesc un boilies bun care le satisface exigenta si se multumesc cu faptul ca stiu ca boiliesul "x" se produce de firma "y" si se poate cumpara din locul "z". Pentru ei e important ca prind crap pe aproape orice apa sau pe o anumite balti ,o folosesc cu incredere si nu mai cauta solutii de imbunatatire a boiliesului sau solutii de reducere a costurilor cu nada in special cu bilele fara ca rezultatele sa fie afectate ba chiar din contra sa fie mai bune .Motivele sunt multe dar lipsa de timp si spatiu pentru fabricare sunt cele mai frecvente motive pentru care raman in acest stadiu.Din fericire intotdeuna vor fi si vor exista pescari de crap care vor sa-si produca ei boiliesul si nu numai ,care cauta incontinuu sa-si imbunatateasca eficienta nadei lor cu ingrediente care-l fac pe crap sa lase frica deoparte si sa nu reziste tentatiei de a nu gusta din ea .Acesti pescari cred ca au din nastere o gena care este raspuzatoare de particularitatea de a explora, de a cunoaste mai mult, de a fi cu un pas inainte fata de ceilalti sau de a fi mai stapani pe situatie mai ales in cazurile cand crapul nu musca ,cazuri care scot la iveala in mintea pescarului multe intrebari la care daca reuseste sa gaseasca si raspuns v-a gasi mai repede solutia optima de a face schimbari benefice si aici ma gandesc la multi care fac greseala ca daca nu au trasaturi, prima schimbare pe care o fac e sa schimbe boiliesul , este o reactie fireasca a pescarilor care nu au incredere in nada lor si uita ca succesul unei partide nu depinde numai de nada ,nada este doar un factor din multe altele. Transpusa situatia in domeniul de vanatoare, pescarul e vanatorul ,crapul e vanatul , boiliesul este munitia, lanseta este arma. Cat de bine stie fiecare sa citeasca urmele, sa gaseasca vanatul si cat de bine stie sa ocheasca ,va depinde de priceperea, experienta si intuitia fiecaruia ,toate astea facand diferenta intre success si esec.Acest hobby de a-si face propria? munitie? daca este incununata si de rezultate ofera o dubla satisfactie si bucurie .Din exterior aceste rezultate par de invidiat de alti dar numai cei care sunt angrenati in acest joc stiu ca in spatele acestor succese se afla si mari esecuri, deziluzii,timp si bani cheltuiti, nopti nedormite petrecute la volan urmate de teste pe balta indiferent ca era canicula,frig sau chiar ploua , dar intotdeauna ambitia si perseverenta prin care se caracterizeaza un bun pescar fac ca pana la urma rezultatele sa apara si efortul sa nu fie inutil.Unii au reusit mai mult ,altii mai putin dar nu se poate spune ca incercarile lor au fost in zadar, pentru ca azi toti putem spune ca beneficiem intr-un fel de pe urma acestor sacrificii cu produse necesare in carpfishing si cu informatie care se transmite atat prin viu grai cat si prin intermediul emisiunilor tv,revistelor si siteurilor de pescuit unde cei darnici isi impartasesc constatarile si impresiile.In zilele noastre aproape ca nu poti concepe o partida la crap fara sa nu iei in calcul si boiliesul ca nada ,daca ai pretentia sa si obtii rezultate si sa nu faci doar o simpla aerisire a echipamentului crapist pe balta si sa spui in cazul unui fiasco ca balta nu are peste sau ca nu ai prins pentru ca cei care pescuiesc cu boilies au ocupat locurile considerate bune neobservad ca de fapt ai pescuit intre doi care au prins bine la boilies .
Vrand nevrand ,toate apele cu crap considerate bune sunt pescuite cu boilies, au deja crapii educati pentru boilies o educare care la randul lui nu e o treaba de azi pe maine cu 1-2 kg de bile imprastiate ici colo pe o apa . Faptul ca putem pescui pe balti unde crapul se hraneste cu boilies poate fi considerat un avantaj pentru ca desi multi se pling ca sunt scumpe si ca mai bine am fi ramas la mamaliga si bob de porumb atarnat pe o instalatie cu 2-3 cirlige putem spune ca initializarea ( invatarea)care dureaza si costa nu a fost sarcina noastra .Intr-adevar mamaliga si boabele de porumb sunt mai ieftine in comparatie cu boiliesurile dar nu trebuie uitat ca selectarea crapilor mari si nu numai este foarte dificila ,capturarea exemplarelor mari numite trofee, recorduri personale, presupune sesiuni mai lungi de timp cu aceste metode fata de cel cu boilies,timp care pe zi ce trece este tot mai putin si inseamna bani ca doar nimeni nu va avea rabdare sa astepte pensionarea ca sa aiba timp nelimitat pentru pescuit si asa boiliesul vine in ajutorul nostru si prin compozitia ,forma,si stabilitatea sa indelungata in apa(isi pastreaza forma pe timp indelungat) face ca daca nu ne intereseaza carasul ,albitura ,platica si ciortanul sa avem posibilitatea de a selecta crapii mari si aici ma gandesc la cei trecuti de 5 kg. Aceasta constrangere benefica zic eu ,nu apare la toti in acelasi timp si de aceea unii au adoptat mai repede folosirea boiliesurilor altii mai tarziu si din acest motiv sunt unii care doar azi se intereseaza de ea si cauta sa obtina cat mai multe informatii care pentru unii deja par banale, plictisitoare si fara importanta dar pentru cei noi in bransa sunt indispensabile pentru a intelege si sa faca legatura intre ele . Multi avand o sumedenie de lucruri de invatat si din dorinta de a le asimila foarte repede fara putina practica ,sfarsesc intr-o confuzie totala pentru ca teoria in unele cazuri nu se prea potriveste in practica.La primele contacturi cu piata nadelor constati ca toate ingredientele,mixurile si boiliesurile gata facute sunt esentiale si nelipsite in capturarea crapilor capitali,precauti, dar in schimb aproape toti comerciantii uita sa treaca din anumite motive termenul de fabricatie sau termenul de valabilitate a produsului.La ingrendiente pe eticheta scrie cateodata doar denumirea produsului fara minima precizare ca are ?x? % proteine ,lipide ,carbohidrati sa nu mai amintesc de continutul de aminoacizi si astfel un novice care are prima data in mana un tip de bile sau ingrediente din care vrea sa-si faca propriile boiliesuri daca nu s-a documentat bine de unde sa cumpere produse proaspete si originale si fara sa fie masluite risca sa pescuiasca la prima sa partida cu boiliesuri vechi sau sa-si introduca in mix un ingredient expirat sau diminuat calitativ care va compromite partida pe care o pregateste si in care isi pune atata speranta. Intodeauna mi-am indemnat prietenii sa se aprovizioneze numai de la firme care au rulaj si care de regula sunt direct distribuitori ai unei marci cunoscute sau daca pot si au posibilitatea ,sa apeleze la o firma de rulat boiliesuri pentru ca aceste firme vor fi interesate sa livreze marfa de calitate si proaspata acestea fiind primele conditii necesare existarii pe piata nadelor .Daca nu aveti experienta in a recunoaste ingredientele ,mixurile sau boiliesurile gata facute in forma lor originala si proaspata, nu ezitati sa cereti ajutorul unui prieten cu experienta .Alegerea si cumpararea de ingrediente proaspete ,originale si de calitate garantata este primul pas spre succes in capturarea crapilor cu boiliesuri fabricatie proprie.Pentru a scurta discutia si sa nu devina plictisitoare dar sa fie usor de inteles am sa abordez principalele cacteristici si parametrii al unui boilies fabricatie proprie de la care se asteapta sa fie si prinzator, toate sugestiile sunt cu caracter informativ si pot fi catalogate ca sfaturi utile.
Pentru inceput trebuie stiut ca primele boiliesuri au fost fabricate 50 % gris ,50% faina de soia , o aroma si oua , grisul asigura rolul de liant si necesarul de carbohidrati fiind si foarte digestibil pentru crap, soia asigura proteinele cu aminoacizi si continutul de grasimi,aroma era pentru marirea amprentei olfactive in localizarea hranei ,oul asigura
lichidul pentru formarea pastei dar si o sursa de proteine ,aminoacizi si intaritor ( albusul de ou) .Odata cu concurenta intre pescari si mofturile crapilor in a mai gusta din acelasi aliment care i-a furnizat surprize neplacute, treptat grisul si soia partial sau integral au fost inlocuite cu alte ingrediente care furnizau proteine, carbohidrati ,grasimi si avand alte amprente olfactive si gustative reusind sa pacaleasca din nou crapii mari precauti, rezultatul este vizibil .Azi unele boiliesuri contin peste 20 de ingrediente ,oricum dupa parerea mea complexitatea boiliesului trebuie adaptata si tipurilor de ape pe care pescuim si pot afirma ca sunt : ape intens pescuite cu boilies,mixte in tranzitie spre boilies si deloc pescuite cu boilies.Pe primele, exigentele sunt mari ceea ce inevitabil ridica si costurile . Hrana naturala a crapului in mare parte se compune din larve de tintari ,libelula scoici,melci,raci si alte nevertebrate acvatice ,toate acestea abunda in proteine si lipide.In mod natural crapul nu beneficiaza de cantitati mari de glucide (carbohidrati) dar acest lucru nu inseamna ca nu e pregatit sa o si asimileze dovada sunt bilele solubile cu continut ridicat de carbohidrati care au un succes recunoscut ,sau de modul de furajare a crapului in ferme piscicole unde hrana cea mai frecventa sunt cerealele incoltite care abunda in carbohidrati mai exact in maltoza si amidon si sunt cele mai ieftine surse energetice in alimentatia pestilor. S-a constatat atat in furajarea intensiva cat si in pescuitul cu boilies ca o alimentatie care contine :
30-40 % proteine
5-10 % grasimi
30-40 % carbohidrati
3 % fibre
1-2 % vitamine si minerale
va fi o hrana mai mult decat completa pentru a asigura crapului un meniu complet si echilibrat atat pentru timp scurt cat si pe perioade mai lungi.Se pot face si abateri de la aceste valori si aici ma refer la ridicarea continutului de proteine la 50-60 % , a uleiului la 10-15 % .Mai nou folosind carbohidrati cu absortie rapida putem crea adevarate ?bombe energetice ? pentru crap, dar aceste?abateri? ridica costurile si daca nu e necesar trebuie pastrat pentru perioadele cand crapul devine mofturos.Invatarea lui fara sa fie nevoie cu hrana cu mult peste standardul lui obisnuit echivaleaza cu zicala ?un drept castigat greu se poate lua inapoi ? ,probabil in sezonul urmator .Avand in vedere ca am pronuntat deja cateva termene mai putin familiare ca proteina,grasimi,carbohidrati(glucide),fibre, vitamine ,minerale ,as vrea sa le prezint ca sa puteti intelege viitoarele notiuni :
PROTEINA: practic nu se concepe viata fara proteine ,sunt formate din lanturi simple sau complexe de aminoacizi ,sunt prezente in celulele organismelor vii in proportie de 50 % din greutatea uscata, sunt substante solide,solubile in general in apa,se pot izola,identifica si separa.Proteinele joaca un rol important in cresterea ,refacerea si intretinerea tesuturilor si reprezinta cea mai costisitoare componenta a hranei sau a boiliesului.
AMINOACIZII:cei 20 aminoacizi naturali constituie alfabetul proteinelor.Distributia lor cantitativa si calitativa intr-o proteina determina caracteristicile chimice, valoarea ei nutritiva si functiile ei in organism.Dintre cei 20 de aminoacizi uzuali ,organismul uman si al vertebratelor superioare poate sintetiza un numar limitat de aminoacizi restul trebuie sa fie furnizat zilnic prin hrana si se numesc aminoacizi esentiali sau aminoacizi limitativi.
Sunt in numar de noua :
valina,fenialina,metionina,lisina,triptofanul,leucina,izoleucina,treonia,histidina .
Cu exceptia oului, proteinele animale sau vegetale nu aduc cantitatea echilibrata de aminoacizi esentiali acestea fiind proteine incomplete, de aceea alimentatia trebuie sa fie compusa atat din proteine de origine animala cat si de cele de origine vegetala.
LPIDE :( uleiuri) sunt lichide de origine vegetala iar cele solide de origine animala sunt insolubile in apa ,sunt o sursa usoara de energie care daca nu e consumata in totalitate ( arsa prin efort fizic) se depoziteaza in tesuturi si in unele zone de depozit a corpului care vor servii ca rezerve de enegie in timpul hibernarii.
GLUCIDELE:( carbohidratii) sunt substante care sunt transformate in glucoza aceasta fiind cea mai simpla forma de carbohidrat, se gasesc in alimente care contin fie zahar ( fructe ,miere)fie amidon (faina ,cereale ,fainoase).Sunt clasificate in functie de puterea lor glicemica masurata prin indicele glicemic care le imparte in trei categorii: cu absortie rapida cu IG intre100-80, cu absortie medie intre 80 -50 si cu absortie lenta sub 50.Indicele glicemic indica cantitatea de zahar care patrunde in singe la ingerarea unui aliment fiind notat de la 0-100, punctual maxim fiind glucoza. Ce insemnatate are acesta in boiliesul nostru o sa aflati cind o sa citez articolul pe care l-am publicat in forumul infopescar tv intitulat ? laptele de porumb un drog pentru crap?.Carbohidratii furnizeaza energie organismului dar daca aceasta energie nu e consumata in totalitate s-a contatat ca va fi depozitat de organism ca si grasimile.
FIBRELE: sunt complexe de carbohidrati provenite din alimente pe care cel putin organismul uman nu le poate digera si absorbi( mai mult ca sigur ca nici crapul nu va putea cu digestia lui mai primitiva) dar au rol in accelerarea tranzitului intestinal si in formarea bolului fecal contribuind astfel la reglarea proceselor din tubul digestiv .Fibrele sunt un bun absorbant si transportator de lichide care contribuie la tranzitul intestinal
prevenind constipatia.
VITAMINELE SI MINERALELE :ajuta sistemul imunitar ,ofera suport cresterii si dezvoltarii si ajuta celulele si organele sa-si indeplineasca rolul.Consumul de alimente variate este cea mai buna metoda de a face rost de vitamine si minerale , meniul alimentar diversificat previne carenta de vitamine si minerale . In fabricarea boiliesurilor daca reteta de fabricatie este formata din numai 2-3 ingrediente va fi necesar de luat in calcul folosirea de vitamine si minerale .
Cunoastem ca fiecare aliment ( boilies) este compus din minimum 2 sau mai multe ingrediente care la randul lor sunt alcatuite din ,proteine ,grasimi,carbohidrati ,fibre, vitamine ,minerale si reziduri ca de exemplu cenusa, iar in functie de ingredientele principale constructive boiliesul se mai clasifica :
a) pe baza de fainuri de peste si crustacee
b) pe baza de proteine lactice
c) pe baza de mancare de pasarele / cereale , seminte
d) sau pe combinatii ale acestora
dupa gust si aroma sunt clasificate :
a) peste , crustacee
b) picante
c) fructe ( dulci)
d) cremoase sau cu frisca
e) combinatii ale acestora
dupa stabilitatea in apa :
a) fierte (stabile)
b) solubile ( instabile)
Inainte de a alege ingredientele este necesar sa stabilim ce baza preferam ,pe care vom construi boiliesul, baza boiliesului in general se compune din ingedientele proteice. Indiferent ce boilies am vrea sa fabricam acesta va trebui rulat iar pentru a avea o stabilitate optima in apa, trebuie fiert .Ca aceste doua conditii sa se indeplineasca avem nevoie de aproximativ 30-35 % lianti si intaritori ( unele articole sugereaza chiar 50 % eu am reusit si cu 30 % in conditiile in care restul de 70 % a fost doar fainuri de peste cu max 10 % ulei), unele ingrediente indeplinesc ambele roluri ca de exemplu , oul praf,plasma de singe,lactalbumina,gelul de zer , albumina de ou , dar se folosesc cantitati mici din ele( sub 10 % sau chiar 5 % ) datorita faptului ca la final rezulta bile foarte tari Respectarea dozajului recomandat de producator este esential in folosirea lor . Altele ca grisul, pesmetul, faina de soia degresata , CLO ,caseinele, caseinatele , megablendurile, nectarblendurile ( mancaruri pentru pasarele cu biscuiti si ou)vitamealo, lapte praf degresat( cu 1.5 % grasimi)biscuiti macinati, TTX macinat fin , faina de porumb , glutenul de grau si alte fainuri cerealiere sunt lianti cu bune proprietati de legare dar cu slabe proprietati de intarire .Faina de orez este un foarte bun intaritor dar cu slabe proprietati de liant .Folosirea intaritorilor trebuie corelata in functie de necesitate, daca acest lucru nu e necesar nu recomand intarirea bilelor fara motiv pentru ca boiliesurile tari lasa mai lent aroma, atractantii si particulele solubile din ea, datorita faptului ca patrunde mai greu apa in ele cu cat este mai tare boiliesul cu atat va fi mai inchis ( incuiat ).Indiferent ce fel de lianti si intaritori vom folosi,daca procentul de ulei si de grasimi adus in mix de ingrediente va fi mai mare de 12-13 % vom avea probleme atat la rulat cat si la uscare, fara sa mai amintesc problemele care apar la nadirea cu cobra a unor bile fisurate din procesul de rulare si uscare.Un alt aspect care influenteaza lucrabilitatea, stabilitatea si rezistenta boiliesului este cantitatea de ingrediente( proteine) solubile care intra in compozitia mixului daca acestea depasesc 20-25 % fac pasta lipicoasa, moale greu de lucrat cu ea iar in unele combinatii pot rezulta boiliesuri care nu rezista atacurilor pestilor mici . Gasirea armoniei intre ingredientele solubile ,ingredientele de volum cu aport mare de proteine usor de asimilat avand bune proprietati gustative si aromatice (fainuri de peste crustacee,carne ,ficat, ) dar care aduc cu ele inevitabil grasimi , si ingredientele cu proprietati de liant si intaritori, sunt cheia obtinerii unui boilies atractiv care isi elibereaza aroma in timp optim in apa, nici prea repede nici prea tarziu si care sa nu creeze probleme la rulare/ uscare si la nadirea cu cobra .Un alt avantaj al continutului redus de ulei este ca boiliesurile pot fi folosite si pe ape reci( 10-15 grade)
Multi cand aud de ape reci se gandesc doar la apele in incalzire primavara si la cele in racire toamna tirziu dar si vara pe calduri mari pe lacuri mari cu fund neregulat si cu debite de primenire bune sau cu izvoare de fund, la adancimi mari peste 10 m este la fel de rece apa ca si primavara si toamna in aceste locuri folosirea de bile mai putin uleioase este foarte indicat datorita faptului ca uleiul se incheaga la rece si acest lucru impedica dispersia aromelor.
Deci stim pana acum ce sunt proteinele, aminoacizi , glucidele, grasimile, fibrele, vtaminele ,mineralele ,ce rol au ,in ce cantitati ( procente) trebuie sa se gaseasca ca sa nu creeze probleme de sanatate pentru crap si sa fie atractiv ca si hrana , cunoastem faptul ca daca vrem ca boiliesul nostru sa se ruleze usor si sa reziste atacurilor pestilor mici si fortelor centrifuge din cobra la nadire trebuie sa aiba lianti si intaritori intr-un anumit procent .Un alt factor important de retinut este ca tubul digestiv la crap, care este mai primitiv fata de cel al omului sau a altor mamifere rumegatoare sau nerumegatoare, este lipsit de stomac si de continutul acestuia ( acidul gastric) care dizolva alimentele.Tubul digestiv la crap se compune numai din ficat ,splina si intestine ,cu ajutorul acestora si al enzimelor face toata absortia de elemente nutritive , din acest motiv e bine sa folosim ingrediente cu o digerabilitate ridicata mai exact ingrediente din care crapul poate obtine beneficii maxime in perioade scurte de timp indiferent de temperatura apei.Stiind ca metabolismul si nevoia de hrana a crapului incetineste in functie de temperatura apei, in acest scop foarte bune sunt fainurile predigerate si hidrolizatele, aceste doua procedee de predigerare si de hidrolizare fac ca proteinele sa fie deja descompuse in aminoacizi care cum am mai scris sunt componentele principale a proteinei , fiind deja descompuse nu mai necesita procesare de catre enzimele din tubul digestiv al crapului absortia lor va fi rapida ceea ce conduce automat la o eliminare mai rapida care la rindul lui e urmata de o noua nevoie de realimentare , iar daca hrana ( boiliesul) nostru a fost pe placul lui el va cauta sa o gaseasca din nou revenid in zona unde l-a gasit si in urma meselor repetate probabil va ajunge si pe salteaua noastra. In general predigerarea si hidrolizarea se face numai ingredientelor cu continut ridicat de proteina ca de exemplu :
- fainuri de peste
- fainuri de crustacee
- fainuri de carne
- fainuri din ficat si singe
- faina de soia
si specialitatilor de tipul atractant pulbere sau cum mai sunt numite extracte naturale ca : scoica cu buza verde ( GLM) , proteina solubila de peste L30, homar, krill ,squid,belachan,shrimp,drojdie,csl , etc.
Am ajuns sa stim ca boiliesul nostru are nevoie de 30-40 % ( 3-400gr/kg )proteine usor de asimilat care de regula sunt proteine hidrolizate si predigerate sau chiar aminoacizi lichizi sau pulbere si care e bine sa fie atat de origine animala cat si de origine vegetala pentru a echilibra necesarul de aminoacizi esentiali al crapului, cunoscand ca doar proteina din ou este o proteina completa . Atat hidrolizatele cat si predigeratele in general sunt solubile in apa si nu trebuie uitat ca ingredientele solubile nu trebuie sa depaseasca 20-25 % din mix .Pentru a accelera si imbunatatii procesul de absortie a nutrientilor fie ele proteine sau grasimi,foarte utila este folosirea de betaina sau spirulina.Betania este prezenta in alimentatia naturala a crapului pe care il procura din nevertebrate acvatice,plante ,alge.
Daca in cazul spirulinei lucrurile sunt clare,in cazul betainei desi multi au auzit de ea si o catalogheaza ca fiind un atractant ,nu prea stiu de care folosesc pentru ca sunt de doua feluri :betaina HCL si betaina anhidra (TMG). Cei de la CC Moore declara ca comercializeaza betaina anhidra, Sip Carp la produsul betaina scrie: ?Betaina HCI ( I nu L)oferita de SipCarp este o Betaina anhidra ? cea de la Senzor este afisat ca a fi HCL, celelalte ori scriu pe eticheta doar betaina sau ca si Nutrabaits care scrie mai nou betaina HC1 (HC unu) care in trecut era afisat ca HCl (HC Lmic)despre care nici nu sti ce sa crezi ca e anhidra sau hydroclorid (HCL ).
Diferenta dintre cele doua este ca cea HCL fiind foarte acida poate fi folosita ca ajutor digestiv la persoanele care au un nivel scazut de acid gastric in stomac, serveste pentru refacerea acestuia care are rolul de a desparti si dizolva proteinele si grasimile ( nutrientii)pentru a putea fi absorbite mai usor prin peretii intestinului subtire .Cea anhidra nu poate fi folosita in acest scop si este folosita in uz uman pentru tratarea unei boli numite homocistinuria, o afectiune genetica (mostenibila) in care aminoacidul metioina nu poate fi metabolizat complet adica transformat in homocisteina si apoi in cisteina cea ce duce la acumularea homocisteinei in sange si urina si care duce la afectiuni grave ca tromboza ,fragilitate ososa etc.Deci si ea este utila in metabolizarea unor aminoacizi si ajuta digestia ca si cea HCL. In lipsa unor explicatii clare aruncand o privire pe siteul unui renumit producator de aditivi furajeri ?Trouw Nutrition? care nici ea nu face o precizare exacta a tipului de betaina dar subliniaza proprietatile de osmoregulator si de convertire eficienta metioinei fiind si un bun donator de metil putem concluziona ca e betaina anhidra ,acest lucru este intarit si de faptul ca ?CC Moore?cu o vasta experienta in furajarea animalelor comercializeaza tot cea anhidra. Folosirea de betaina anhidra in furajarea animalelor mai are un scop: cea de obtinere de carne fara grasimi tot mai cautata in noile diete umane si pentru o buna hidratare a celulelor indifferent ca e vorba de pesti, rumegatoare sau nerumegatoare. Cautand si alti producatori de betaina furajera ca? www.Danisco.com? sau ?wwww.Multivita.net? constatam ca se utilizeaza cea anhidra in furajare cu toate ca pretul nu este semnificativ diferit intre cele doua tipuri de betaina.Se pare ca cea HCL este utilizata farmaceutic pentru afectiunile amimtite, doar la oameni.Un alt producator avand siteul ?www. Purebulk.com? declara ca betaina HCL este in esenta aceeasi ca si cea anhidra ,cu exceptia ca sa adaugat un grup de HCL.Diferenta de gust insa intre cea anhidra si cea HCL fiind imensa, HCL are gust acru fiind puternic acida iar cea anhidra are un gust usor, aproape dulce.Analizand declaratia celor de la Purebulk putem concluziona ca crapul nu beneficiaza in mod natural de betaina HCL . Betaina se gaseste in mod natural in plante,ciuperci,drojdii,nevertebrate fara gruparea HCL , acest lucru ne arata ca crapul consumand in mediul sau natural hrana continand betaina(scoici,melci,alte nevertebrate acvatice,plante) si-a adaptat sistemul digestiv si cel de absortie a nutrientilor pe ajutorul betainei. Asi indrazni sa spun ca sitemul sau digestiv mai primitiv se datoreaza hranei abundente in betaina substanta care in evolutia sa l-a facut sa se lipseasca de stomac.Cat este de benefica folosirea de betaina HCL nu pot sa dau un raspuns exact pentru ca inca nu am facut teste in paralel, s-ar putea sa fie mai eficient ca cel anhidru dar un lucru e sigur , nu are Ph-ul si gustul celui natural ,adica cel anhidru.
Facand o mica paranteza in legatura cu betaina si pentru a evidentia calitatile de atractant ,prin 2006 pescuind pe o balastiera mica cu fund pietros fara vegetatie, cu apa transparenta care de regula nu contine nutrienti ,stand ascuns puteai vedea cum curatau crapi copacii si crengile submerse de alge si cuperci.La prima vedere ziceai ca sunt rupti de foame de mananca asa ceva si credeai ca-i prinzi ca pe banda rulanta.Pescuind cu boilies ,porumb ,mamaliga etc nu puteai spera la mai mult de 2-3 trasaturi in schimb ei tot curatau copacii cazuti in apa . Am concluzionat ca acesti crapi sufera de lipsa de vitamine minerale si enzime digestive din cauza ca sunt pe un spatiu mic,intr-o apa curata fara nutrienti si fara hrana diversificata lipsita de nevertebrate acvatice care contin betaina naturala care ajuta digestia si metabolizarea hranei. Urmatoarele ture le-am facut experimental cu boiliesuri in care am introdus betaina anhidra( mai exact Betafin S, procurat mult mai ieftin decat era betaina la acea vreme de la un FNC ) atat in partea lichida cat si pudrate dupa fierbere .Dupa o prenadire facuta cu o zi inainte, numarul trasaturilor s-a dublat daca nu triplat.Concluzia :crapii nu erau chiar asa de flamanzi ba chiar erau satui dar pentru ca neavand de unde sa-si procure betaina naturala si enzime necesare digestiei consumau putina hrana pe zi avand o digestie lenta si petreceau mult timp cautand surse de betaina naturala .Dupa parerea mea betaina ajuta digestia atat la crap cat si la om si ea devine un atractant atunci cand crapul duce lipsa din ea , care este cea mai buna nu ma pot pronunta inca si las ca fiecare sa hotarasca singur acest lucru pe baza constatarilor proprii .Dar atitudinea comerciantilor mai exact a unor mari firme de nada m-a deranjeaza ca desi betaina fie ea HCL sau anhidra ( TMG) de calitate farmaceutica costa mult mai putin in farmacii decat cele comercializate de unele firmele de nada , acest lucru nici nu ar fi atat de deranjant pe cat de deranjant e faptul ca popularizeaza si declara ca betaina este cel mai bun atractant in carpfishing, fara a da o explicatie clara care e cea mai buna , Fara aceste explicatii nu putem decat sa credem:( 1) sunt bune ambele (2) se considera ca multi vad (aud) putini pricep (3) afiseaza una pe ambalaj si comercializeaza alta pentru a deruta concurenta.Cea mai corecta descriere se poate gasi la Profishing in dreptul produsului Betafin S1 la care putem adauga ca betaina anhidra sau betafinul se produce cu diferite concentratii de betaina pura acesta poate oscila de la 45 % pana la 98 % in functie de aceste concentratii ar trebui sa oscileze si pretul de vanzare. Revenind la fabricarea boiliesului ,avand o fereastra destul de mica alocata ingredientelor solubile (20-25%)care sunt cele mai valoroase in cazul fabricarii boiliesurilor fierte si nu numai pentru ca asigura o atractie si dupa spalarea aromelor sintetice lichide, trebuie stabilit ca vom folosi atractanti pulbere (extracte naturale) in boilies sau nu ,folosirea atractantilor nu este obligatorie ,dar in capturarea crapilor mari este esential mai ales pe lacuri intens pescuite cu boilies , folosirea lor va pune o amprenta olfactiva si gustativa distincta in bila noastra si sporeste sansele de reusita in comparatie cu alte boiliesuri sau alte nade .Atractantii cu exceptia robin redului sunt solubile in apa si sunt comercializate in diverse concentratii care de obicei difera de la un producator la altul ( aici e vital sa gasiti cele care au un raport de calitate /pret favorabil stiind ca costul atractantiilor ridica semnificativ costurile).
Odata stabilit atractantul si cantitatea folosita putem sa completam tabelul ingredientelor solubile la nivelul permisibil adica 20-25% indiferent ca indeplinesc roluri duble sau chiar triple adica ,imbunatatesc partea proteica,sunt buni lianti si buni intaritori ca de exemplu: albumina de ou ,oul praf ,lactalbumina ,plasma de singe,gel de zer, proteina concentrata de zer.
Daca avem in intentie fabricarea unui fishmeal nu are rost sa irosim locul ingredientelor solubile cu proteine lactice solubile sau cu proteine vegetale solubile cum ar fi izolatul de soia la acestea putem folosi cu success cu faina de peste predigerata, proteina de peste solubila, proteinkoncentratele squid ,squid&liver, fish de la Imperial Baits . Avand mai mult de jumatate din mix construit, dupa un calcul preliminar putem sa aflam cantitatea de proteine ,lipide ,carbohidrati din premixul nostru,asta in cazul in care lucram cu ingrediente cu specificatii de compozitie ,in lipsa acestor informatii nu putem decat sa estimam cantitatile de nutrienti. De regula firmele care produc ingredientele dau compozitia lor, daca acest lucru nu exista afisat pe ambalajul produsului se pot gasi pe siteul producatorului fise tehnice, un exemplu fiind cele de la CC Moore sau in cataloage de produse. In functie de rezultatele calculelor preliminare vom corecta cantitatile de proteine, glucide si lipide lipsa, cu ingrediente care aduc cele mai mari aporturi din ele.Daca acestea au valori multumitoare si se incadreaza in procentele stabilite la inceput vom completa reteta pina la 1000 gr cu ingrediente de volum mai ieftine dar si benefice pentru crap ca de exemplu :sroturi macinate de soia, cinepa, floarea soarelui, rapita, seminte marunte de niger, rapita susan, mustar,mac ,coj de oua pisate sau macinate ,micropeleti, peleta macinata ,fainuri cerealiere etc .Din retetele mele nu lipseste niciodata drojdia furajera sau chiar extractul de drojdie pe care o folosesc pentru aportul de vitamine si minerale.Drojdia contine majoritatea aminoacizilor esentiali toate vitaminele din complexul B vitamina D,H,E,enzime,saruri minerale, conform ultimelor cercetari drojdia de bere contine 16 aminoacizi,14 minerale,17 vitamine si este un bun potentiator de gust .Calculul procentelor de proteine,lipide,si glucide se poate afla folosind regula de trei simpla.Exemplu:
luam 200gr faina de hering pe care l-am inclus sa presupunem in mixul nostru si care are compozitia declarata de producator de :
62 %proteine
12 % grasimi
3 % sare
10 % umiditate
11 % cenusa
2 % vitamine si minerale
Cunoscand aceste valori vom folosi formula :
200gr faina somon???.100 %
x????????? 62 % proteine
x = (200x 62) / 100 = 124
am aflat ca 200 gr de faina de hering a furnizat 124 gr de proteine.Cu aceeasi formula calculam si lipidele si carbohidratii pentru fiecare ingredient pe care l-am incorporat in mix ca sa aflam ce aport de elemente nutritive aduce fiecare in parte stiind ca la final avem nevoie de 300-400 gr proteine, 50-100gr lipide ,300-400gr glucide .Daca cantitatea de ulei este sub cea preconizata poate fi lasat asa daca se poate, la un nivel cat mai redus ,uleiul lipsa se poate introduce ulterior in partea lichida folosind uleiuri nutritive.
In ceea ce priveste proteinele ,carbohidratii,vitaminele si mineralele in cazul fabricarii unui boilies fiert acestea pot fi peste procentele stabilite ,acest surplus de rezerva se pierde prin procesul de fierbere, proces care face ca boiliesul fiert sa difere de cel solubil atat ca si stabilitate in apa cat si compozitie chiar daca materia prima si dozajele la ambele au fost la fel .
Proteinele isi modifica structura chiar si la 50 de grade ( albusul de ou ) vitaminele si enzimele sunt cele mai sensibile la fierbere mai ales la cele indelungate. O foarte mare atentie trebuie alocat fierberii bilelor si aici iarasi intra in joc si rolul liantilor si a intaritorilor care pot scurta timpul de fierbere ,cu cat vom fierbe mai putin boiliesurile cu atat vor suferii pierderi si modificari mai mici .Oricat de grabiti si presati de timp ati fi, intotdeauna rulati-va toate bilele si dupa aceea acordati toata atentia fierberii lor ( de multe ori din lipsa de timp incercam sa si rulez si sa si fierb citeva si nu de putine ori constatam ca cele 90-120 sec alocate se faceau 150-180 sec sau chiar mai mult ).
Aceste secunde sunt pretioase in economisirea nutrientilor , singurul avantaj al fierberii este ca asigura stabilitate si o digerabilitate mai mare (cine va gasi o solutie de a
elimina fierberea dar bilele sa ramana stabile in apa va detine Sfantul Grall al boiliesurilor).
Lichidele nutritive de tipul amino ,extactele naturale lichide,boosterele sunt lichide cu concentratie mare de aminoacizi,vitamine ,minerale si chiar arome naturale , fiind foarte bune stimulatoare de gust si de apetit , unele sunt declarate temorezistente altele nu .Inainte de folosire e bine sa ne documentam asupra acestor proprietati sa nu introducem inutil inainte de fierbere unul care isi pierde proprietatile si nutrienti la temperatura . De obicei daca mi-am construit un mix nutritiv cu bune calitati digestive si palatante dupa regulile mai sus enumerate introduc in ele putine lichide amino sau nutritive inainte de fierbere dar dupa fierbere si o uscare de 2-3 zile nu ma zgarcesc in a le rehidrata cu ele ,dupa parerea mea fiind cel mai eficient mod de a beneficia de calitatile acestor produse . Metoda e simpla: dupa uscare se umple o galeata cu capac la ? din volum cu boiliesuri, se toarna peste ele un lichid nutritiv sau o combinatie de lichide nutritive cu extracte naturale lichide sau praf dizolvate se inchide galeata si se agita bilele pana sunt invelite cu stratul de lichid ,dupa ce acesta va fi absorbit se congeleaza in vederea pastrari pe perioade mai lungi daca nu sint folosite imediat .Pentru marirea amprentei olfactive avem la dispozitie aromele ,uleiurile esentiale si extactele palatante.Acestea au concentratii diferite in functie de producator. Aromele se comercializeaza cu diferiti solventi ,putand alege o aroma pe baza de alcool sau pe o aroma pe baza de glycerol, mai sunt si altele pe baza de ulei,diacetina sau propilen glycol care sunt mai putin folosite .Daca in cazul ingredientelor precizia farmaceutica in dozare nu a fost o cerinta, in cazul aromelor si a uleiurilor esentiale in special (se folosesc 0.5max 2 ml/ kg) ) acest lucru devine obligatoriu.Daca se foloseste dozarea maxima data de producator, se folosesc cantitati mici iar 1-2 ml in plus inseamna supradozare ce poate fi repulsiv si este o cheltuiala mai mare , subdozarea fata de limita superioara nu e la fel de periculoasa si este si mai putin costisitoare dar daca timpul alocat partidelor este scurt si pestele tinta nu sunt dulapurile mari dozarea aromelor se poate face la limita superioara admisa.Conservarea bilelor dupa fabricare este un lucru la fel de important ca oricare din cele enumerate pana acum ,altfel munca ,bani si timpul alocat fabricarii lor se transforma in gunoi.Pentru a preveni alterarea lor se cunosc trei metode uzuale cu avantaje si dezavantaje: congelarea,dezhidratarea si folosirea de conservanti alimentari la fabricare.
Dupa parerea mea congelarea este cea mai buna datorita faptului ca bilele pot fi pastrate pe perioade lungi si la folosire sunt ca si cum l-am fi facut cu cateva zile in urma si mai are un avantaj, lichidul inghetat creaza microfisuri care pot absorbi si elibera cantitati mai mari de lichide de hidratare,dipuire fata de cele dezhidratate sau cele cu conservant , dezavantajul este ca achizitia unui frigider costa ( poate fi unul second) si necesita un spatiu iar factura de elecricitate creste .Dezhidratarea prelungeste viata bilelor si este bun in selectarea crapilor mari de cei mici fara sa modificam substantial diametrele ,dar are si dezavantaje uscarea tebuie supravegheata ,exista riscul ca in timpul dezhidratarii sa apara mucegaiul, in caul dezhidratarii excesive rehidratarea lor se poate face doar partial ,devin mai usoare si la nadirea cu cobra la distanta apar probleme sa nu mai amintim de digerabilitatea lor.Despre cele cu conservanti nu pot spune multe pentru ca nu prea am folosit (o singura data am cumparat un flacon de Preservabait productie Nutrabaits dar costurile cu conservantul pe kg de bile m-a facut sa investesc in metoda congelarii si pe fondul unor zvonuri ca conservantul e sesizat de crap).
Intentionat am lasat la urma carbohidratii daca pina nu demult pentru mine importanta carbohidratilor nu prezenta un interes major incercam doar sa ma incadrez in procentele obisnuite de carbohidrati, gustul dulce il obtineam folosind indulcitori concentrate lichide sau pulbere ( NHDC , talin, )
Dupa ultimele constatari am ajuns la concluzia ca conteaza si ce fel de carbohidrati ( gucide ) folosim, constatari pe care le-am expus in articolul ?Laptele de porumb un drog pentru crap ?publicat in forumul infopescar tv.si pe care-l citez:
?Aproape ca nu exista pescar de crap sa nu fi auzit de laptele de porumb care este un lichid care sta la baza fabricarii boiliesurilor solubile , succesul pe care o are in fabricarea bilelor solubile este de necontestat zilnic castiga adepti si macina creiere pt. aflarea retetei originale de fabricatie.Tot mai multi pescari trec de la bile solubile la bile mai solubile si vor boiliesuri super solubile uitand sau trecand cu vederea consumul mai mare de nada si de efort pe care o cere folosirea de boilies tot mai solubil acest lucru se justifica numai daca situatia o si cere.Probabil aceasta dorinta tot mai mare de a fi boiliesul tot mai solubil izvoreste din faptul ca pescarul crede ca cu cat boiliesul e mai solubil cu atat va fi si mai prinzator , intradevar o bila cu cat este mai solubila ea va emite un semnal mai puternic care ajuta crapul sa localizeze mai usor sursa de hranei ,dar acest lucru nu inseamna ca daca sursa este mai usor de dectat fa fi si consumata in cantitati mai mari acest lucru va depinde de calitatea boiliesului si aici ma gandesc la mix si parte lichida de modul de abordare a partidei pe un anumit lac etc. Faptul ca bilele solubile sunt mai prinzatoare si mai rapide este o realitate recunoscuta, tot asa de adevarat e ca si boiliesul solubil are un handicap adica nu prea ajunge pe masa crapilor mari care de felul lor se lasa invitati mai greu mai tirziu la ospat si ciortanul si albitura nu prea sta pe ganduri . Se stie ca bile solubile se pot face nu numai cu lapte de porumb ( nu voi enumera celelalte metode ) dar cel mai prinzator va fi cel facut cu lapte ( cine nu crede nare decat sa verifice ) si aici apare marea intrebare DE CE ..?? CE CONTINE ACEST INGREDIENT SI IN CE MOD AFECTEAZA CRAPUL DE O " IUBESTE " ATAT DE MULT ??...intrebari la care am cautat sa raspund imediat ce am constatat ca boiliesurile rulate cu lapte de porumb sunt mai bune decat surorile ei fabricate cu alte metode . Primul raspuns a fost ca ciortanii fiind animale tinere energice aflate tot timpul in miscare si consumand mai multa energie simt nevoia sa -si incarce mai des bateriile si la fel ca si copii iubesc mai mult dulcele .
La un moment dat citeam ca unii ar fi aflat din ce se fabrica laptele de porumb , uni ziceau ca e sirop de porumb ati ca e zahar invertit,ca e buna si mierea de albine etc.sincer eu nu le-am incercat si am ramas sa-mi fac bilele cu lapte .In vara trecuta citesc un atrticol care explica modul cum actioneaza zaharul ( produsele cu continut ridicat de carbohidrati cu absortie rapida) asupra creierului isi organismului atragea atentia asupra efectelor negative ca de exemplu dependenta ( era prima data ca auzeam de acest efect) de aici pana la aflarea ca toate alimentele au un indice glicemic numit IG nu a fost decat un pas cautand repede un tabel constat cu mare surprindere ca siropul de porumb ,glucoza ,zaharul invertit , miereade albina sunt toate cu absortie rapida in singe si sunt numite glucide (carbohidrati) cu absortie rapida ca sa inteleaga toata lumea cum e cu indicele glicemic citez din articol"povestea lor incepe in 1981 cand un medic american a inceput sa studieze modul in care alimentele bogate in carbohidrati modifica nivelul zaharului din singe a bolnavilor de diabet .Ce a descoperit a socat lumea stiintifica a momentului: alimentele cu amidon in ele ridicau nivelul zaharului ,uneori chiar la nivele dramatice ,in timp ce altele ce contineau zaharuri aveau efect insignifiant.Pe baza cercetarilor lui a dezvoltat o scala numita indice glicemic ,ce pur si simplu organiza alimentele pe baza efectului avut de ele asupra nivelului de zahar din singe .Indicele glicemic poate lua valori de la 0 la 100,glucoza fiind punctul maxim de referinta iar celelalte au fost comparate cu ea .indicele glicemic sustine ca alimentele ce au nivel scazut al lui eliberreaza energia treptat in organism si senzatia de saturatie persista in contrast cu cele cu IG mare care produc energie de durata scurta datrorita ridicarii nivelului zaharului din singe . Dupa un astfel de sprint in organism se instaleaza o stare de oboseala si apare iar dorinta de a mai lua o gustare ,energia nefiind suficienta pentru un efort de durata " incheiat citatul si asa bietul viitor gurmand intra intr-un "perpetum mobile " int-un cerc vicios numit DEPENDENTA.
Acest lucru la copii si animale s-a demonstrat ca se instaleaza foarte rapid dupa numai 1-2 gustari ,siropul de porumb mai are si o alta caracteristica ciudata ca blocheaza la nivarul creierului senzatia de saturatie mult mai tirziu ca si zaharul si mierrea senzatie care la cele doua se instaleaza destul de rapid de aici se si explica ca in SUA se foloseste in cantitati mari in sucuri,prajituri ,dulciuri etc . Folosirea zaharului cub in dresajul animaleror este iarasi un exemplu , maltroza este un carbohidrat cu absortie rapida care se gaseste in abundenta in cerealele incoltite , poate nu odata ati vazut ca pe o anumita apa intr-o barca stau cereale 2-3 zile la inmuiat si in momentul cand sunt aruncate in apa fierbe apa de peste in jur iar boiliesul nostru super finisat sta in apa fara sa prezinte interes .Experimentele pe animale au aratat ca din 100 de subiecti 95 au preferat sa bea apa dulce decat sa consume droguri .Sunt convins ca in urmatori ani boiliesurile vor suferi modificari ,daca in ani 80-90 erau la moda bilele HNV treptat vom ajunge la bile in care importanta proteinei va fi neglijata si se va pune accent pe inroducerea de carbohidrati cu absortie rapida ,un lucru nu trebuie uitat ca crapul va fi intodeauna acoperit cu apa va fi la fel de fricos si de sensibil la vibratii ,galagie ,schimbari bruste de temperatura si presiune atmosferica ca si acum si droogarea lui cu carbohidrati nu e ca si cum ar fi drogat cu stuperfiante si nu va fi indiferent la aceste aspecte.Va ramane de vazut cum va gestiona informatia fiecare pentu a fi in pas cu cerintele crapului.?
In urma acestor constatari si informatii voi incerca sa folosesc la maximul posibil glucide cu absortie rapida si aici ma gandesc la cele cu indice glicemic maxim ca siropul de glucoza sau dextroza( glucoza cristalizata) indiferent ca mixul e un fishmeal cu aroma de peste/shellfish, sau condimente. Pare o combinatie ciudata la prima vedere dar avand in vedere ca glucoza este de doua ori mai putin dulce ca si fructoza rezultatele pot fi doar estimate ca pana la urma va trebui sa fie pe placul crapului si nu a pescarului.Folosirea de zaharuri in cantitati mari ingreuneaza rularea bilelor si creaza legaturi primejdioase atat pentru crap cat si pentru cel care vrea sa le faca rotunde, folosirea de lianti puternici va fi mai mult ca sigur necesar toate astea vor pune la incercare producatorii de boiliesuri home-made. Cum am mai subliniat si la inceput nu va fi usor, experienta in rulat va fi un avantaj in gasirea de solutii optime iar pentru a v-a scuti de situatii de cosmar de genul 5-10 kg de pasta gata care nu se ruleaza va recomand sa testati cantitati mici de 0.5 max 1 kg ,iar pentru a stii ce poate retea pe care la-ti conceput trebuie testat paralel cu o reteta verificata facuta chiar din mix gata, sau cu un boilies gata cumparat care a dat randament pe acea apa .Inarmati cu speranta ca noile tipuri de boiliesuri indiferent la ce nivel va aflati vor aduce un sezon mai bogat in capturi ca si celelalte , dar in acelasi timp si ingrijorati de efectele crizei financiare care la noi a venit dar nu da semne sa plece si care inevitabil taie din numarul de iesiri pe balta ,din investitiile in echipament si din bugetul alocat unor noi ingrediente care ar fi urmat de testat .Pana la urma sper ca va fi bine pentru toti si vom avea swingerele in miscare ca si pistoanele de la masina ,saltelele umede tot timpul si atunci cand uneori captura va fi sub asteptari i-l vom trata cu acelasi respect ca si pe bunica s-a de 20 kg ca odata cu noi vor creste si ei si vor fi echipa de rezerva pentru generatiile viitoare.