Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat joi, 5 aprilie, Curtea Constituţională, pe OUG care modifică o altă ordonanţă privind pescuitul şi acvacultura, care stabileşte printre altele măsurile referitoare la concesionare, închiriere sau privatizarea în domeniul piscicol.
„Art. I pct. 2 din legea supusă controlului de constituţionalitate stabileşte măsurile privind concesionarea, închirierea sau privatizarea în domeniul piscicol. De asemenea, art. I pct. 5 din lege prevede o nouă atribuţie în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultura, respectiv aceea de a privatiza societăţi comerciale cu profil piscicol şi amenajări piscicole pe care le are în portofoliu în conformitate cu prevederile Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului. Totodată, art. I pct. 7 din aceeaşi lege instituie posibilitatea atribuirii directe – spre concesionare investitorilor – a terenurilor pe care sunt amplasate amenajări piscicole, precum şi terenurile aferente acestora, din domeniul public sau privat al statului. Pe fond, obiectul de reglementare al dispoziţiilor de mai sus instituie posibilităţi de punere în valoare a bunurilor proprietate publică sau privată a statului din domeniul specific al pescuitului şi acvaculturii, sub forma concesionării, închirierii sau privatizării, după caz” se menţionează în textul sesizării făcută de şeful statului, potrivit comunicatului de presă al Administraţiei Prezidenţiale remis Mediafax.
Unul dintre argumentele de neconstituţionalitate prezentate în sesizarea făcută de Iohannis la CCR este acela că reglementările legate de proprietățile cu regim juridic sunt dispuse prin adoptarea în Parlament a legilor organice, nu prin ordonanţe de urgenţă, conform Constituţiei.
„Toate aceste reglementări vizează regimul juridic general al proprietăţii, cu privire la care art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituţia României impune adoptarea de legi cu caracter organic. Totodată, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 89/2017 referitoare la admiterea obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval aparţinând domeniului public, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile navigabile interioare că, potrivit art. 136 alin. (4) din Constituţie, bunurile proprietate publică sunt inalienabile şi pot fi concesionate ori închiriate instituţiilor de utilitate publică, numai în condiţiile legii organice. De asemenea, art. I pct. 17 din legea supusă controlului modifică regimul sancţionatoriu aplicabil unor fapte stabilite în O.U.G. nr. 23/2008, ce constituie infracţiuni, ceea ce atrage incidenţa art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţia României ce prevede că infracţiunile şi pedepsele se reglementează prin lege organică” se mai arată în document.
Preşedintele mai susţine în sesizarea formulată către CCR că ordonanţa prevede că investitorii beneficiază de amenajări şi terenuri piscicole prin concesionare directă, iar o astfel de atribuire directă „afectează interesul public”, deoarece nu se pot înscrie în licitaţie mai mulţi ofertanţi.
„Art. I pct. 7 din legea dedusă controlului de constituţionalitate prevede faptul că „terenurile pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum şi terenurile aferente acestora, din domeniul public/privat al statului, vor fi atribuite direct spre concesionare investitorilor care au cumpărat acţiuni sau active ce implică necesitatea exploatării unui teren cu destinaţie agricolă, cu obligativitatea menţinerii obiectului de activitate al exploatării piscicole pe perioada concesionării”. Considerăm că atribuirea directă a concesiunii afectează interesul public prin eliminarea posibilităţii de a fi depuse mai multe oferte şi de a obţine cea mai mare redevenţă în urma concurenţei dintre ofertanţi. Mai mult, instituirea unui astfel de regim de excepţie de la regimul general al concesionării bunurilor proprietate publică stabilit de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, pentru o singură categorie de beneficiari nu respectă principiile stabilite de art. 13 din acest act normativ, respectiv: transparenţa, tratamentul egal, proporţionalitatea, nediscriminarea şi libera concurenţă.
Administraţia Prezidenţială mai explică faptul că ordonanţa de urgenţă, adoptată de deputaţi pe 14 martie, încalcă principiile supremaţiei legilor şi al securităţii raporturilor juridice.
„Din analiza dispoziţiilor de la art. I pct. 7 şi art. I pct. 12 din legea supusă controlului de constituţionalitate, se observă că aceasta nu respectă principiul supremaţiei legilor şi nici principiul securităţii raporturilor juridice, în componenta sa referitoare la claritatea şi previzibilitatea legii, aşa cum a fost consacrat de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 30/2016 asupra admiterii sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (3), (4) şi (5) din Regulamentul Camerei Deputaţilor” potrivit sursei citate.
