Pescuit Canadian

    Ca o idee, arata de 2-3 ori mai lat decit Dunarea. Populatia piscicola este impresionanta, sturioni, stiuci imense numite Muskellunge, pastravi, salai, bibani americani, catfish – o varietate de somn, crapi si multe alte specii, in total cam 80 de varietati native dar si invazive, crapul fiind o specie invaziva, deoarece a fost introdus de om, asta intamplandu-se pe la 1890. Alta data am sa va fac o prezentare a legislatiei si normelor de pescuit canadian dar acum sa ne intoarcem la partida noastra. Telefonul l-am primit joi seara. Aveam tot timpul sa ma pregatesc pentru iesirea de duminica. Am stabilit ca vom merge sa pescuim pe locul numit la baraj (in aval de barajul unei hidrocentrale), unde apa are forta, curent iar acest lucru implica o abordare mai speciala. Materialele de pescuit trebuiesc sa fie de buna calitate si robuste. Folosim lansete de 13 picioare, 3,5 lb., mulinete mari si puternice, fire textile de 60-80 lb., cirlige nr. 1-2, plumbi grippa de 120-150 gr. Poate va mira firele pe care le folosim dar  in aceasta zona sunt numai stanci pline de multime de scoici care actioneaza ca niste cutite . De aceea trebuiesc fire textile asa de groase. Ca nada vom folosi un amestec de porumb, spartura, boilies, toate preparate si care vor fi date cu racheta de nadire.  Duminica dimineata, ora 2,30, dupa o noapte cu un somn foarte scurt ma imbrac ca la armata si pun de-o cafea. Intre timp apare si Radu, punem echipamentul sau la mine in masina, mai controlam rapid sa avem tot ce ne este necesar si o pornim la drum. De la Montreal unde locuim amandoi si pana la locul de pescuit sunt cam 110 km, drum pe care il pacurgem cam intr-o ora. Inafara de noi se mai afla putine masini la acesta ora pe autoruta, majoritatea camioane de mare tonaj. Drumul a trecut repede, ajungem la destinatie, parcam masina in apropierea hidrocentralei, ne aranjam echipamentele pe carucioare si o luam la pas spre locul de pescuit.

 

     Avem de parcurs cam 1 km, pana la apa si la cantitatea de echipament si nada pe care o caram, gafaim din greu. Ajungem dupa ce ne-am servit ceva glume la modul cum aratam carand caruturile.

     Se anunta o zi superba.

  Descarcam la repezeala echipamentul, pregatim lansetele, punem pichetii, hotaram locurile de pescuit, eu in stanga si Radu in dreapta. Pregatesc lanseta – aici se pescuieste cu o singura lanseta sau undita – pun ca momeala doua bile de 14 mm, una de scopex si cealalta de ananas. Radu pune doua boabe de porumb urias tot cu aroma de scopex. Lansam cam la 40-50 m, exact unde este o zona mai linistita. Dupa aceea incepe curentul mai puternic iar in apropierea malului se formeaza un contracurent, deci noi vom pescui intre aceste zone, aici apa curge foarte incet si putem nadi, fiind siguri ca nada noastra nu va ajunge la 2-300m de noi.

   Dupa ce am lansat, aranjam tabara, deschidem umbrela, punem scaunele si masuta, eu ca un demn urmas al tagmei pescaresti din Romania, scot o sticluta plata cu ceva vodca cu aroma de pere si ii atrag atentia lui Radu – cine nu bea nu prinde! Iau doua gaturi de licoare si pun sticla la loc, Radu nu consuma alcool, dar imi transmite o urare „pescareasca”.

 

  Timpul se scurge iar betele noastre nu dau nici un semn, pun mana pe spod si ma apuc sa dau 15-20 de rachete de mix in zona unde pescuim. La nici 10 min. dupa nadire Radu are o trasatura violenta. Hai ca incepe dansul! Radu pune mina pe lanseta, inteapa si… nimic, firul vine spre el, mulineaza si constata ca a pierdut toata montura, s-a rupt deasupra plumbului. El foloseste un fir textil de 50 lb., fara inaintas. Ma uit la el si-i spun sa puna un inaintas de 80 lb. Nu este prea decis si reface montura la fel, cu acelasi fir. Pune din nou porumb urias si lanseaza in aceeasi zona.
Nu trec 5 min. si are din nou o trasatura zdravana, inteapa si de data asta lanseta se curbeaza si incepe lupta dar dupa 5-10 sec. firul se rupe din nou. Mulineaza si din nou acelasi fel de ruptura. Ca sa scurtez un pic povestea, are alte doua trasaturi si pierde la fel si acesti pesti. Se pare ca da pe o zona plina de scoici. Pune un fir de 80 lb si schimba locul de pescuit, undeva in stanga mea. In acest timp am si eu doua trasaturi, scot doi crapi frumosi si il intep pe Radu cu ceva cuvinte mangaietoare.

 

 

   La 15 min. dupa ce a schimbat locul, biiiiiiiiip – suna senzorul – inteapa si dupa o lupta de mai bine de 10 min., scoate pe mal o frumusete de crap. Il ajut la mincioc si il punem repede la cintar. Are 31 lb. si este cel mai mare peste din aceasta zi. Radu are de ce sa fie fericit, dar ii amintesc ca daca ar fi avut de la inceput un fir mai gros, nu ar fi pierdut atitia pesti.

 

   Continuam partida inca 4 ore, timp in care mai prind si eu 5 bucati, cel mai mare 27 lb. Radu mai scoate si el inca 3 dar mai micuti.

 

  Incepem sa strangem echipamentul si ne pregatim de plecare. Am petrecut cateva ore de pescuit care ne-au incarcat bateriile pentru o noua saptamina de mers la servici.
Il mai tachinez pe Radu pe drumul spre masina, amintindu-i de pestii pierduti. El imi raspunde ca oricum am avut o zi superba. Are dreptate.